Un amplu proiect științific va debuta toamna aceasta la Londra, unde cercetători vor încerca să descopere, cu ajutorul inteligenței artificiale, gândurile și sentimentele animalelor. Centrul pentru Senzația Animală Jeremy Coller, găzduit de prestigioasa London School of Economics, își va începe operațiunile oficial pe 30 septembrie 2025 și își propune să exploreze conștiința non-umană, de la câini și pisici până la insecte și cefalopode.

Noua instituție, susținută printr-un grant de 4 milioane de lire sterline, va reuni experți din diverse domenii: neuroștiințe, psihologie comparată, biologie evolutivă, științe comportamentale, drept, economie, filozofie, medicină veterinară și, desigur, inteligență artificială. O direcție cheie de cercetare vizează dezvoltarea unor modele AI pentru a facilita „dialogul” între oameni și animalele de companie – un obiectiv fascinant, dar și cu riscuri semnificative.

Inteligența artificială ar putea „traduce” emoțiile animalelor, dar cu limite etice

Directorul centrului, profesorul Jonathan Birch, avertizează că crearea unor aplicații de „traducere” a emoțiilor la animale ar putea deveni rapid o sursă de iluzii plăcute, dar lipsite de fundament. „AI este adesea antrenată să genereze răspunsuri care să mulțumească utilizatorii, nu care să reflecte realitatea. Dacă acest principiu este aplicat în comunicarea cu animalele, poate avea consecințe dezastruoase pentru bunăstarea acestora”, explică el.

Un exemplu concret este anxietatea de separare la câini: stăpânii doresc să creadă că animalul este bine atunci când rămâne singur, iar o aplicație AI ar putea oferi această confirmare, chiar dacă situația este diferită. În acest context, Birch subliniază necesitatea urgentă a unor cadre etice și normative pentru utilizarea inteligenței artificiale în relația cu animalele.

Centrul își propune să colaboreze cu organizații de protecție a animalelor și instituții internaționale pentru a crea ghiduri și standarde de bună practică, menit să fie implementate global. Stabilirea unor norme este considerată vitală într-o eră în care AI avansează rapid în agricultură, transport și alte domenii care implică interacțiunea cu animale.

De la pisici și câini la caracatițe și crabi: Cine sunt „pacienții” acestui proiect

O caracteristică notabilă a centrului Jeremy Coller este interesul pentru o gamă vastă de specii. Cercetările nu se vor limita la mamiferele domestice, ci vor include și specii evolutiv diferite, precum insecte, crabi sau sepii. Birch este recunoscut pentru eforturile de extindere ale Legii britanice privind bunăstarea animalelor, care a inclus explicit cefalopodele și crustaceele decapode.

Profesorul Jeff Sebo, de la Universitatea din New York, consideră că acest domeniu de cercetare se află „printre cele mai importante, dificile și ignorate aspecte de către societate”. „Oamenii influențează viața milioane de specii, adesea fără a fi conștienți”, spune el.

Cercetările ar putea avea implicații majore și în alte domenii. Profesorul Kristin Andrews, membră a consiliului științific al centrului, speră că studiul conștiinței la animale ne va apropie de înțelegerea conștiinței umane – o enigmă fundamentală. Ea crede că studiul sistemelor „simple” ar putea conduce la descoperiri importante în neurologie și medicină.

Între progres tehnologic și responsabilitate morală

Proiectul vizează și modificarea percepției sociale față de animale. Dr. Kristof Dhont, alt membru al echipei, evidențiază decalajul dintre atitudinea umană față de animale și comportamentele specifice. „Mulți declară că iubesc animalele, dar participă la sisteme și obiceiuri care le provoacă suferință. De exemplu, multe persoane resping carnea cultivată, deși recunosc că ar salva vieți.”

Finanțatorul proiectului, filantropul Jeremy Coller, declară că obiectivul său este combaterea „speciismului” uman. „La fel cum Piatra din Rosetta a descifrat hieroglifele egiptene, sunt convins că inteligența artificială poate dezvălui secretele interacțiunii dintre oameni și animale.”