România se pregătește să încheie anul cu o inflație ridicată, o creștere economică modestă și o presiune crescută asupra consumului, în timp ce Banca Națională a României (BNR) va avea o misiune dificilă în ajustarea politicii monetare. Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2,4% în noiembrie, România rămâne statul cu cele mai înalte creșteri de prețuri și o inflație de 8,6%, conform datelor Eurostat.

România intră în 2026 lider la inflație

Luna trecută, țările membre cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Cipru, 0,1%, Franța, 0,8% și Italia cu 1,1%. La celălalt pol se află țara noastră cu 8,6%, urmată de Estonia, 4,7% și Croația, 4,3%. Conform datelor INS, rata anuală a inflației în România a stagnat la 9,8% în noiembrie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,99%, produsele nealimentare cu 10,73%, iar alimentele cu 7,46%.

În noiembrie 2025, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a discutat despre evoluția inflației și a ratelor dobânzilor și a menționat că măsurile Guvernului Bolojan au condus la România fiind lider la inflație în Europa.

Primul șoc inflaționist, manifestat la 1 iulie, odată cu eliminarea plafonului pentru tarifele de energie electrică, care a dus la o creștere de 61,6% a prețului mediu al electricității, a avut o contribuție de aproximativ 2,3% la inflație.

Al doilea șoc, în august, generat de ajustările fiscale, respectiv creșterea TVA și a accizelor, a fost transmis în prețuri, impactul fiind de aproximativ 2%, având repercusiuni și în septembrie.

Pentru 2026, România continuă să fie afectată de aceleași probleme cunoscute. Măsurile fiscale anunțate sau implementate se vor resimți mai puternic în economie, influențând direct consumul. În condițiile în care estimările anterioare ale BNR indicau o apropiere de ținta de 2%, inflația rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană.

„Rata anuală a inflației a crescut în trimestrul 3 – 2025 din cauza eliminării plafonului tarifelor la energie electrică, majorării cotelor TVA și a nivelului accizelor”, a explicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

După o perioadă de creștere accentuată a piețelor financiare și evaluări ridicate ale acțiunilor, tot mai mulți investitori își exprimă preocupări legate de riscuri pentru anul 2026. Deși principalele bănci anticipează în continuare profituri semnificative pe piața de capital, lista de potențiale pericole include corecții în sectorul de inteligență artificială, tensiuni geopolitice sau dificultăți în zona creditului privat.

Piețele par a fi încă stabile, deoarece investitorii se bazează pe sprijinul considerabil al statelor. În ultimii ani, guvernele au arătat disponibilitate crescută de a cheltui pentru a preveni încetiniri economice sau crize sociale.

Președintele Donald Trump a provocat tensiuni geopolitice prin politicile tarifare, dar și-a îndreptat rapid atenția către reducerile de taxe, care vor aduce beneficii gospodăriilor americane în 2026. În Europa, Germania a anunțat un program de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, iar țările din sud continuă să acceseze fondurile europene post-pandemie.

Investitorii români și încrederea în economia națională

Investitorii din România au o încredere scăzută în perspectivele economiei locale, sentimentul fiind și mai pronunțat în ultimul trimestru din 2025, când 70% dintre aceștia afirmau că nu cred în viitorul economic al țării.

Contextul nu este surprinzător, țara noastră continuând să se confrunte cu o creștere modestă, deficite bugetare importante și o inflație ridicată. La nivel european, instabilitatea politică, deficitele și decalajele de inovație comparativ cu Statele Unite constituie vulnerabilități majore, iar în zona piețelor de capital investitorii devin tot mai selectivi, inclusiv în domeniul tehnologiilor precum inteligența artificială.

Necesitatea disciplinei fiscale pentru stabilitatea economică

Investitorii se confruntă cu un risc major, inflația, care poate destabiliza întregul mecanism economic. Spre deosebire de alte probleme, inflația nu poate fi ameliorează prin stimulente nesăbuite, ci cheltuielile publice excesive și relaxarea monetară pot alimenta creșterea prețurilor. Pentru România, riscul este și mai mare, cunoașterea fiind că inflația este peste media UE, iar BNR avertizează constant că presiunile inflaționiste sunt generate de măsurile fiscale exagerate și de deficitele bugetare mari.

Diferit de marile economii, România are un spațiu mai limitat pentru stimulente fără a afecta cursul valutar și costurile de finanțare. În plus, economiile avansate pot susține creșterea prin cheltuieli și dobânzi mai mici, în timp ce riscul de inflație crescută și dobânzi ridicate îl pune și pe România.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, devenind totale dependente de importuri.” Economist: „Problema nu este moralitatea taxei, ci de natura problemelor sociale.” ImpACTUL impozitului Bolojan asupra serelelor, solarelor și silozurilor

Un răspuns dur al Comisiei Europene pentru Guvernul Bolojan: 2026 va fi un an dificil pentru România, cu deficit bugetar peste 6% din Produsul Intern Brut.