România înregistrează o deteriorare semnificativă a perspectivelor economice, potrivit indicatorilor privind încrederea în economie și estimărilor revizuite ale FMI și Băncii Mondiale. Încrederea în economia națională se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, în condițiile unei încetiniri accentuate a creșterii economice, deși mandatul guvernamental Bolojan a introdus măsuri fiscale și bugetare.

Încrederea economică, în declin

Din datele Eurostat, indicele de încredere în economie (ESI) indică o schimbare semnificativă în perioada iunie 2023 – martie 2026. Acest indice, care agregă opinia managerilor din principalele sectoare și a consumatorilor, arată valori peste 100 de puncte din iunie 2023 până în aprilie 2025, ceea ce sugerează o stare pozitivă a încrederii.

Cel mai înalt nivel s-a înregistrat în octombrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale. După anularea acestor alegeri, în ianuarie 2025, indicele a scăzut la 99,7 puncte, însă până în aprilie 2025 a revenit peste pragul de 100 de puncte.

În mai 2025, chiar înainte de alegeri, indicele se afla la 99,3 puncte. După adoptarea măsurilor fiscale de către guvernul Bolojan în iulie 2025, încrederea a început să se deterioreze, iar în ultimele 10 luni indicele a coborât sub 95 de puncte. Cei mai recentsurse date Eurostat din martie 2026 indică un nivel de 92 de puncte, semnal de recesiune.

Schimbări în creșterea economică din 2025

Datele Eurostat evidențiază o schimbare dramatică în dinamica economică pe parcursul anului 2025. În trimestrul al doilea, când Marcel Ciolacu era premier, România a înregistrat o creștere economică de 1%. Aceasta a reprezentat a treia cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, după Malta și Danemarca.

Ulterior, în trimestrul al patrulea, situația s-a inversat, iar economia a suferit o scădere de 1,9%. În comparație, Irlanda a avut o reducere de 3,8%, iar Luxemburg și Estonia, scăderi mai mici, de -0,1%. Această schimbare rapidă indică o sensibilitate accentuată la măsurile fiscale și la evoluțiile externe.

Impactul măsurilor fiscale asupra dezvoltării economice

După șase luni de la adoptarea măsurilor de către guvernul Bolojan, indicatorii arată o încetinire accentuată a creșterii. În primul trimestru al anului 2025, România a avut o creștere de 1%, dar în trimestrul al patrulea, economia a fost afectată sever, cu o scădere de 1,9%, situație în care a fost depășită de Irlanda, cu o scădere de 3,8%.

Această inversare rapidă a tendinței sugerează o sensibilitate ridicată la măsurile fiscale și la condițiile externe, fiind corelată cu reducerea consumului și cu incertitudinile din mediul de afaceri. Factorii au contribuit la temperarea creșterii economice și la avansul indicelui de încredere în economie în teritorii critice.

Autorul recomandă monitorizarea atentă a evoluției indicatorilor economici și ajustarea politicii fiscale în funcție de contextul extern și intern.