Declarațiile recente ale cancelarului Friedrich Merz, potrivit cărora refugiații sirieni nu mai au motive întemeiate pentru a solicita azil în Germania, reflectă o schimbare de ton în politica oficială. Studiile de sondaj arată o creștere a susținerii pentru măsuri stricte de control al imigrației, evidențiind o intensificare a scepticismului față de acceptarea refugiaților.

În contextul acestui progres, cercetătorii au încercat să răspundă la o întrebare fundamentală: ce influențează oamenii să manifeste solidaritate cu refugiații sau, dimpotrivă, să-i perceapă ca pe o amenințare?

Un experiment bazat pe mesaje video explicative

Studiul, prezentat în publicația The Conversation, a fost realizat în 2023 pe un eșantion de peste 2.000 de persoane din Germania. În cercetare s-au folosit clipuri video scurte despre refugiați sirieni aflați în tabere din Turcia.

Participanților li s-au atribuit grupuri care au vizionat fie un clip neutru, cu informații generale, fie materiale care evidențiau dificultățile refugiaților sau potențiale riscuri pentru societatea germană. Unele clipuri prezentau familii cu copii, altele tineri bărbați.

Rezultatele au demonstrat că persoanele cu valori umanitare puternice au manifestat mai multă empatie și grijă față de refugiați. Mesajele care subliniau nevoile umanitare au crescut susținerea pentru ajutor în afara Germaniei, cum ar fi finanțarea taberelor din alte țări.

Totuși, aceste mesaje nu au redus temerile legate de imigrație și nici nu au crescut dorința de acceptare a unui număr mai mare de refugiați pe teritoriul Germaniei.

Percepții diferite în funcție de tipul refugiaților

Imaginile cu tineri bărbați au generat mai multă reticență, în special din cauza îngrijorărilor legate de impactul cultural, nu din motive economice sau de securitate. În schimb, reprezentările familiilor cu copii au stârnit mai multă compasiune, dar și temeri legate de presiunea asupra sistemului de asistență socială.

Mesajele au avut efecte diferite în funcție de orientarea politică. Persoanele cu vederi de stânga au reacționat mai favorabil la mesajele umanitare, fiind mai puțin preocupate de riscurile culturale. În contrast, cei cu opinii de dreapta au perceput aceste mesaje ca fiind amplificatoare ale temerilor.

O diferență importantă s-a observat între estul și vestul Germaniei, unde participanții din est au reacționat predominant negativ, indiferent de conținutul mesajelor. Se pare că influența trecutului politic al fostei Germaniei de Est persistă.

O temă complexă și nuanțată

Opiniile despre refugiați nu pot fi simplificate în categorii „pro” sau „contra”. Efectul mesajelor depinde atât de formulare, cât și de valorile, experiențele și contextul social al receptorilor, rezultă din concluziile studiului.

Într-o Europă tot mai divizată în privința imigrației, aceste subtilități sunt esențiale pentru a înțelege de ce anumite politici primesc sprijin, în timp ce altele sunt respinse.