Premierul Ilie Bolojan a avut astăzi o întâlnire cu viceprim-miniștrii pentru a discuta despre proiectul bugetului de stat. Bugetul pentru 2026 este în întârziere, deși trebuia să fie finalizat încă din noiembrie 2025, pentru ca România să înceapă anul cu un buget aprobat de Parlament. Structura bugetului ține cont de evoluția economiei, salariilor și inflației, însă în construcția acestuia pentru anul curent, Guvernul Bolojan a luat în calcul și creșterile de taxe, element esențial în influențarea veniturilor.

Anul 2025 s-a încheiat fără aprobare bugetară pentru noul exercițiu și cu reforme amânate din cauza negocierilor intense în coaliție. Pentru consolidarea priorităților guvernamentale, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu cei cinci viceprim-miniștri la Palatul Victoria. Elaborarea bugetului național reprezintă prioritatea principală la început de an, mai ales că Guvernul nu a respectat Legea privind finanțele publice, care prevedea aprobarea bugetului de către Parlament până pe 15 noiembrie. România a trecut în noul an fără un buget aprobat, însă cu majorări de taxe și impozite locale, provocând nemulțumiri în rândul cetățenilor.

Pe lângă discuțiile despre bugetul național, Bolojan și cei cinci viceprim-miniștri au abordat situația reformei administrației publice și a companiilor de stat. Guvernul urmează să decidă în săptămânile următoare asupra viitorului celor mai problematice agenții, inclusiv dacă acestea vor fi dizolvate, comasate sau restructurate. Situația nu este favorabilă pentru companii majore precum Metrorex, TAROM sau CFR, unde pierderile au fost semnificative în ultimii ani.

Bugetul pentru 2026 va fi fundamentat pe o creștere nominală a Produsului Intern Brut, care depășește semnificativ nivelul anului precedent. Conform prognozei publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, PIB-ul țării ar urma să depășească 2.000 de miliarde de lei. În special, diferența dintre PIB-ul estimat pentru 2025, de 1.909 miliarde de lei, și cel prognozat pentru 2026, de 2.045 miliarde de lei, va fi de aproximativ 7%, cu o marjă de eroare de circa 3%, ceea ce indică o majorare totală estimată de 10% a veniturilor fiscale în 2026 comparativ cu 2025.

Inițiativa bugetară se bazează pe indicatori macroeconomici precum inflația, creșterea economică, salariul mediu net, precum și pe măsuri guvernamentale pentru majorarea veniturilor sau reducerea cheltuielilor publice.

Conform datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, PIB-ul României ar urma să ajungă la 2.045 miliarde de lei, în timp ce rata inflației se estimează la 6,5%. Rata șomajului la finalul anului 2026 va rămâne stabilă, la 3,4%, iar numărul de salariați va scădea ușor, de la 5,468 milioane la 5,466 milioane. Salariul mediu net lunar va crește de la 5.263 lei în 2025 la 5.555 lei.

De asemenea, executivul a oferit explicații privind majorarea taxelor și impozitelor locale de la 1 ianuarie, după ce contribuabilii și autoritățile locale și-au exprimat nemulțumirea. Guvernul anticipează venituri suplimentare de 30% față de anul precedent, rezultat al creșterii impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport. Conform estimărilor, suma suplimentară colectată va fi de aproximativ 3,7 miliarde lei.

„Implementarea noilor niveluri ale impozitelor pe proprietăți estimează o creștere a veniturilor din această sursă cu circa 3,7 miliarde lei în anul 2026, depășind cu peste 30% nivelul anului anterior (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autovehicule / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, a transmis Guvernul Bolojan.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Guvernul Bolojan justifică creșterea taxelor locale, afirmând că acestea au fost cele mai mici din Europa. Speră să colecteze 4 miliarde lei în plus la buget în 2026.

Executivul anunță perspective favorabile, cu Produsul Intern Brut depășind pragul de 2.000 de miliarde de lei în 2026.