Inteligența artificială generativă (IA generativă), tehnologia ce stă la baza instrumentelor precum ChatGPT, va influența direct modul de lucru în următorii cinci ani.

Conform unui raport recent al Forumului Economic Mondial, aproximativ un sfert din locurile de muncă globale vor fi afectate de aceste tehnologii până în 2030.

Această influență nu înseamnă neapărat înlocuirea completă a forței de muncă, ci o reconfigurare a atribuțiilor. Activitățile repetitive și administrative vor fi automatizate.

Domenii precum finanțele, resursele umane, marketingul, asistența clienților și tehnologia informației sunt printre cele mai afectate.

Raportul subliniază că IA generativă nu va cauza un șomaj masiv, ci va impune o adaptare rapidă. Angajații vor trebui să dezvolte abilități digitale, de analiză critică și de colaborare cu algoritmii, în timp ce guvernele și companiile vor avea datoria de a asigura reabilitarea profesională a angajaților.

România: decalaj digital și oportunitate de transformare

Impactul IA generative asupra României va fi diferențiat, dependent de nivelul de digitalizare a fiecărui sector. Analizele Eurostat și ale Comisiei Europene arată că România se situează în spatele altor state membre ale UE în ceea ce privește competențele digitale ale populației și digitalizarea administrației publice.

Cu toate acestea, anumite domenii ale economiei românești sunt direct expuse transformării aduse de IA generativă:

• Outsourcing și BPO (Externalizare și Externalizare de procese de afaceri): Un sector important al economiei românești, caracterizat de sarcini repetitive care pot fi automatizate cu ajutorul IA generative.

• Finanțe și contabilitate: Companiile multinaționale, cu centre în România, ar putea integra sisteme AI pentru preluarea sarcinilor contabile.

• Educație: Tehnologiile AI pot transforma metodele de predare, în special în învățământul superior și profesional.

• Administrație publică: România are potențialul de a-și moderniza administrația publică prin integrarea strategică a IA generative în fluxurile de lucru.

Conform unei analize McKinsey Global Institute, până la 40% din activitățile actuale din anumite industrii românești ar putea fi automatizate. Implementările practice vor depinde de infrastructură, investiții și viziunea politică.

Provocări cheie: formare profesională și etică algoritmică

Principalele provocări nu stau în existența tehnologiei, ci în pregătirea sistemului educațional și a pieței muncii pentru această transformare.

În România, programele de dezvoltare profesională sunt fragmentate și nu sunt adaptate suficient noilor cerințe. Exista riscul accentuarii inegalităților regionale si sociale, in lipsa unor politici de coeziune digitala.

Etica utilizării IA generative rămâne un punct problematic. Automatizarea deciziilor, în domenii sensibile cum ar fi resursele umane sau justiția, poate conduce la decizii netransparente și discriminatorii. România nu dispune încă de un cadru legislativ specific pentru reglementarea utilizării IA generative în activitățile profesionale.

IA generativă, între risc și oportunitate

Pentru România, IA generativă poate fi o amenințare pentru joburile cu calificare redusă și repetitive, dar și o oportunitate de modernizare economică.

Factorul decisiv va fi viteza cu care guvernul, universitățile și sectorul privat cooperează pentru reabilitarea profesională a forței de muncă și adaptarea legislației la noile tehnologii.

Fără o strategie coerentă, România riscă marginalizarea pe piața economică, devenind dependentă de deciziile luate în centrele tehnologice dezvoltate.

O abordare proactivă poate accelera transformarea digitală a economiei, oferind românilor locuri de muncă mai bine plătite și mai puțin repetitive.