În urma exploziei cu dronă de la Galați, jurnalistul Patrick André de Hillerin atrage atenția asupra deficiențelor în înarmarea României, evidențiind o problemă critică de strategii și achiziții militare nesatisfăcătoare. El afirmă că lipsa unei planificări adecvate a fost prevestibilă și că statul plătește acum pentru arme cumpărate și nelivrate conform angajamentelor.

Plăți fără livrare la timp

De Hillerin susține că, încă din 2017-2018, a avertizat asupra modului defectuos în care se achiziționează armament în țară. În opinia sa, aceasta a dus la situația în care România plătește înainte pentru echipamentele militare, dar nu le primește la timp sau în cantitatea convenită, uneori chiar și după un deceniu.

Achiziția sistemelor Patriot, un exemplu de gestionare deficitară

Jurnalistul aduce în discuție achiziția celor șapte sisteme Patriot, pentru care s-au plătit integral încă din decembrie 2019, dar nefiind livrate integral și funcționale până în prezent. Doar patru dintre acestea au fost recepționate, iar pentru celelalte trei se mai așteaptă livrarea. În plus, unul dintre sisteme a fost donat și înlocuit cu altul, ceea ce confirmă întârzierea și problemele de logistică.

Riscurile unei asemenea gestionări

De Hillerin afirmă că, în cazul unui conflict armat, România ar fi vulnerabilă, fiind cu facturile plătite pentru echipamente nesigure sau incomplete. Potrivit opiniei sale, conflictul actual indică faptul că armamentul achiziționat nu răspunde realităților moderne, fiind ineficient în fața dronelor de dimensiuni mici sau medii.

Critici la adresa sistemelor de apărare

Jurnalistul critică abordarea înarmării pentru războaiele secolului trecut, acuzând faptul că și sistemele Patriot, considerate moderne, sunt inadecvate pentru a face față amenințărilor actuale. El subliniază că, dincolo de problemele de gestionare financiară, România este echipată insuficient pentru protecție eficientă împotriva dronelor moderne.

Explicația oficială privind drona de la Galați

Reprezentanții MApN au declarat că drona de la Galați nu a fost doborâtă pentru că a fost pierdută de pe radar la o înălțime de aproximativ 150 de metri. Această explicație ridică semne de întrebare asupra capacităților de monitorizare și intervenție în situații de criză.

De după incident, autoritățile continuă investigațiile pentru clarificarea circumstanțelor, iar experiența a reluat dezbaterea cu privire la eficiența sistemelor de apărare aeriană și la stadiul înarmării naționale.