Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a propus în ultima reuniune de coaliție un proiect legislativ care modifică statutul mai multor localități din România. Dacă inițiativa va fi aprobată, 45 de comune din țară vor fi reclasificate ca orașe, ceea ce va duce la creșterea impozitelor locale, conform euronews.

Conform unei analize realizate de Ministerul Dezvoltării, în România există 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), incluzând 103 municipii și 216 orașe. Dintre acestea, 59 de municipii și 146 de orașe nu mai îndeplinesc criteriile actuale de populație.

O localitate trebuie să aibă cel puțin 40.000 de locuitori pentru a fi clasată drept municipiu și minim 10.000 de locuitori pentru a fi considerată oraș.

Potrivit propunerii ministerului, un municipiu ar trebui să aibă cel puțin 25.000 de rezidenți, în timp ce orașele ar trebui să includă minimum 7.000 de locuitori. Dacă aceste modificări vor fi realizate, 45 de comune din țară vor fi reclassificate ca orașe, iar aproximativ 150 de orașe ar putea fi transformate în comune.

De asemenea, localități precum Florești (județul Cluj) sau Chiajna (județul Ilfov), cu peste 40.000 de locuitori, ar obține statutul de municipiu. În situații similare se află și orașele Bragadiru sau Popești-Leordeni.

Locuitorii vor resimți semnificativ aceste schimbări, deoarece vor duce la majorarea taxelor locale. Impozitul pentru un teren intravilan este mai mare într-un municipiu comparativ cu o comună.

Conform informațiilor citate, aceste modificări ar putea fi incluse în cel de-al treilea pachet legislativ al Guvernului Bolojan. Proiectul va intra în vigoare dacă va fi aprobat de ședința de Guvern și ulterior adoptat de Parlament.

Recomandări ale autorului:

• Cseke Attila: „PNRR va fi prioritar în anul următor, cu termen-limită august 2026”
• Există posibilitatea organizării de alegeri pentru Primăria Capitalei în acest an? Ce afirmă ministrul Cseke Attila: „Susținem decizia coaliției”
• „Provocarea” coaliției? Alegerile din București intră în faza „Miorița”. Nu vor avea loc în 2025, dar „liderii coaliției vor să evite această etapă”. Cum au ajuns partidele de guvern să evite fundamentul democrației: procesul electoral