Cea mai semnificativă lege anuală este bugetul, însă în România, aceasta rămâne doar în stadiul de discuții. Premierul susține că va finaliza documentul economic pentru 2026 abia în luna ianuarie, în timp ce ministrul Finanțelor evidențiază un plan de redresare care trebuie gândit astfel încât să nu compromită câștigurile obținute până în prezent, care sunt, în realitate, restricționate. Valoarea totală a veniturilor și cheltuielilor previzionate depășește 800 mld. lei (160 mld. euro), fiind estimate pe baza datelor din ani precedenți, având în vedere cele peste 700 mld. lei (140 mld. euro) venituri și cheltuieli.

Bugetul public al țării este fundamentat pe parametri macroeconomici precum inflație, creștere economică și salariu mediu net, precum și pe eventuale măsuri ale guvernului pentru majorarea veniturilor bugetare sau reducerea cheltuielilor, precum creșteri de taxe, înghețarea salariilor în sectorul public, pensiilor sau majorarea salariului minim. În lipsa publicării oficiale a bugetului, aceste coordonate nu pot fi considerate sigure. Rămâne întrebarea dacă pensiile vor crește, dacă salariul minim va fi majorat, dacă vor fi alte creșteri salariale în sectorul public, precum și evoluția nivelului de inflație estimat pentru anul 2026. Răspunsurile vor fi oferite după publicarea proiectului oficial al bugetului național.

Toate bugetele din țară depind de deciziile Ministerului Finanțelor pentru a debloca plățile destinate investițiilor și funcționării. În mod obișnuit, programarea bugetară pentru anul următor ar trebui să fie clară încă din noiembrie 2025, însă guvernele anterioare au avut tendința de a întârzia adoptarea bugetului. În comparație, companiile private încep planificarea bugetului încă din vară, iar în octombrie, acesta este deja aprobat de acționari.

Totuși, bugetul României pentru 2026 este, momentan, doar rezultatul declarațiilor oficialilor. Premierul Ilie Bolojan a menționat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că este foarte probabil ca bugetul pentru 2026 să nu fie aprobat până în decembrie, ci în ianuarie, din cauza necesității adoptării unor acte legislative pentru un cadru predictibil.

„Este foarte probabil ca bugetul pentru anul următor să nu fie finalizat în luna decembrie și să fie prelungit până în ianuarie, deoarece, înainte de aprobare, trebuie adoptată legislația necesară pentru a asigura stabilitatea fiscală. În prezent, estimăm un deficit de 8,4% pentru acest an, iar pentru cel viitor propunem reducerea la 6-6,5%”, a precizat premierul României.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că bugetul pentru anul următor trebuie să acopere principalele necesități financiare ale României, precum și aspecte esențiale din PNRR și fondurile de coeziune. Nazare menționează că măsurile fiscale care impactează cetățenii trebuie să aibă efecte vizibile abia din 2026. În același timp, președintele Senatului, Mircea Abrudean, creează că proiectul bugetului pentru 2026 va fi decis în cadrul coaliției, iar deși există intenția de aprobare până la sfârșitul anului, această probabilitate este redusă.

„Ne-am fi dorit toți ca bugetul pentru acest an să fie aprobat, așa cum s-a întâmplat în ultimii doi sau trei ani, dar probabil nu va fi posibil. Important este să avem discuții fundamentate, pe cifre exacte”, a afirmat Abrudean.

Obiectivele bugetare ale Guvernului Bolojan pentru anul viitor

Ministrul Finanțelor a conturat liniile principale ale bugetului pentru 2026, estimând un deficit de circa 6,4%, însă documentul nu a fost încă prezentat oficial din cauza tensionării situației din coaliție. Preconizează alocări de granturi în valoare de 10 miliarde de euro pentru anul viitor, disponibile din fondurile PNRR și cele de coeziune. Nazare subliniază importanța acestor fonduri pentru creșterea economică din 2026, afirmând: „Prioritatea maximă pentru anul următor este PNRR, o oportunitate unică de a accesa acești bani și trebuie valorificată”.

Pe de altă parte, premierul Bolojan menționează că România continuă implementarea măsurilor pentru o redresare economică sustenabilă. El precizează, de asemenea, că intenționează reducerea deficitului de la 8,4-9% la 6%, și pregătește o ordonanță care va aduce vești nefavorabile pentru cetățeni, precum înghețarea pensiilor și salariilor în anul următor, în contextul majorărilor de taxe și impozite locale anunțate.

Stadiul actual al bugetului pe 2026

Proiectul bugetului pentru 2026, potrivit datelor existente, prevede un PIB estimat la 2.000 de miliarde de lei (400 miliarde de euro), cu un deficit bugetar de aproximativ 6,4%. Creșterea economică de 1,2% și inflația de circa 3% ar urma să genereze un surplus bugetar. Veniturile la bugetul de stat sunt proiectate să crească cu 4-5%. Valorile euro vor evolua de la 5,04 lei la 5,10 lei, iar rata șomajului ar putea urca până la 3,5%. În plus, guvernul se bazează pe un salariu mediu net de 5.600 de lei (1.100 de euro), atât în sectorul privat, cât și în cel public, pentru a susține consumul și a crește colectările fiscale din impozit și contribuții sociale.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

România trage pe loc, în timp ce Bulgaria și Ungaria avansează. Vecinii realizează bugete predictibile și vizează performanță economică, în timp ce România întâmpină dificultăți. Bolojan anunță că bugetul va fi prelungit până în ianuarie 2026.

Balanța cifrelor: deficitul bugetar a scăzut pe hârtie, conform ministrului Alexandru Nazare, însă economia nu avansează în mod real, iar încasările bugetare sunt în stagnare. Cheia pare să fie creșterea PIB și gestionarea inflației. Ar fi un semn bun dacă aceste tendințe s-ar confirma, dar și unele aspecte rămân problematice.