**Datoria publică a României, la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, continuă să crească, potrivit datelor din septembrie 2025, însă statul nu publică oficial noile cifre trimestrial.**

Datele oficiale recente despre datoria publică

Ultimele informații disponibile despre datoria publică a României sunt din luna septembrie 2025, când suma totală era de 1.095 miliarde de lei, reprezentând 58,9% din PIB. Aceasta indică o creștere față de nivelul de dinainte de criza pandemică.

Eurostat a raportat, pentru trimestrul al III-lea al anului 2025, că România ocupă a patra poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește cea mai mare creștere a datoriei în PIB, la egalitate cu Lituania. Nivelul datoriei a depășit pragul de 60% din PIB, considerat critic de normele europene, chiar dacă aderarea la UE presupune respectarea limitei de 60%.

Mai mult, Eurostat arată că, în trimestrul al III-lea din 2025, România a avut cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale în PIB față de același trimestru al anului anterior, dar cifrele exacte nu au fost publicate oficial de Ministerul de Finanțe.

Evoluția datoriei publice după ultima criză economică

Analiza dinamicii datoriei publice a relevat două perioade de creștere accentuată, după criza financiară din 2009-2010, plus 16,7 puncte procentuale din PIB, și criza pandemică din 2020-2021, cu o creștere de 13,4 puncte procentuale. Aceste creșteri au fost determinată de necesitatea finanțării pentru susținerea economiei în perioade de criză.

Pentru perioada 2021-2025, au fost identificați doi indicatori relevanți pentru atribuirea creșterii datoriei: nivelul total și media lunară a creșterii în PIB, ajustată după durata mandatului fiecărui premier.

Sub conducerea guvernelor, cele mai mari creșteri medii lunare ale ponderii datoriei în PIB au fost înregistrate în mandatul lui Mihai Răzvan Ungureanu, cu +1,07 pp în PIB, și Ludovic Orban, cu +0,77 pp. În schimb, în timpul guvernării lui Mihai Tudose, s-a înregistrat o scădere medie de -0,44 pp în PIB, iar pentru Dacian Cioloș s-a remarcat o reducere de -0,07 pp.

Această metodă permite compararea ritmului real de îndatorare al fiecărei perioade, independent de durata mandatelor.

Utilizarea fondurilor împrumutate și investițiile publice

România s-a împrumutat semnificativ în ultimele ani, însă cresterea investițiilor nu pare a fi sustenabilă, fiind mai mult o aparență contabilă. Datele oficiale arată că fondurile fie interne, fie împrumutate, au fost folosite pentru investiții în valoare de 59,7 miliarde lei în 2025, față de 74 miliarde lei în 2024, o cifră revizuită la 61,2 miliarde lei din cauza interpretărilor contabile provenite din scandalul recent.

Comparativ, investițiile efectuate în 2024 au fost de 74 miliarde lei, în timp ce în 2023 s-au consemnat 38,7 miliarde lei. Analiza indică o creștere a volumului investit în 2024 față de 2023 și 2022, dar aceasta nu reflectă neapărat o eficiență reală în dezvoltarea infrastructurii.

Pe fondul blocajului investițiilor private, sustenabilitatea modelului bazat pe creșteri continue ale investițiilor publice rămâne discutabilă.

Implicații pentru economia românească

Nivelul datoriei apropiat de 60% din PIB și creșterea rapidă în ritm similar cu cele din alte state membre UE ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea fiscală. În condițiile în care investițiile private încetinesc, creșterea continuă a datoriei poate genera presiuni suplimentare asupra bugetului național.

În lipsa unor cifre oficiale recente, evaluatorii se bazează pe datele Eurostat și pe analiza mediei lunare a îndatorării pentru a urmări tendințele.

Astfel, situația actuală indică o accentuare a tendinței de creștere a datoriei, iar relevanța acestor indicatori susține nevoia unei gestiuni prudente a politicii fiscale și a fondurilor guvernamentale.

Raportarea oficială a Ministerului de Finanțe nu a fost actualizată după septembrie 2025, lăsând în urmă o perioadă de incertitudine cu privire la evoluția datoriei publice.