România înregistrează probleme majore în domeniul energetic din cauza politicilor de tranziție verde impuse de Uniunea Europeană, culminând cu închiderea centrala pe cărbune din Râmnicu Vâlcea, programată pentru sfârșitul acestei veri. Închiderea acesteia va duce la concedierea a aproape 700 de angajați din cei peste 900, afectând economia zonei. Conform președintelui Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, începând cu septembrie 2026, va fi pus în funcțiune un nou complex energetic format din patru cazane de apă fierbinte, în valoare de aproximativ 140 de milioane de euro, care va înlocui actuala centrală.

Viziunea oficială și angajamentele europene

Potrivit angajamentelor asumate de România față de Comisia Europeană, până în 2029 va putea funcționa doar trei centrale pe cărbune. Aceste măsuri sunt parte a eforturilor europene de reducere a emisiilor poluante și atingere a obiectivelor din Green Deal, proiect critic pentru reducerea impactului asupra mediului. În ultimii ani, guvernele au închis mai multe puncte de producție energetică tradiționale, în ciuda opoziției unor economiști și politicieni, argumentând riscurile legate de securitatea energetică.

Critici asupra politicii de închidere a centralelor

Economistul Radu Nechita consideră că decizia de a închide centralele pe cărbune reprezintă un risc serios pentru securitatea energetică a României. El avertizează că aceste decizii trebuie să fie fundamentate pe studii tehnice solide și să fie însoțite de alternative viabile de producție. Specialistul susține că, în realitate, costurile reale ale Green Deal sunt mai mari decât cele estimate și sunt adesea sprijinite de subvenții, unele neclare public.

Controverse și costuri reale

Nechita afirmă că subvențiile și investițiile în energie nucleară au avut întârzieri și că, în cazul închiderii centralelor pe cărbune, România va resimți în mod direct costurile generate. El ridică întrebări privind rentabilitatea salariilor și a investițiilor în energii alternative precum fotovoltaicele și eolienele, acuzând că acestea nu funcționează la capacitatea necesară fără subvenții substanțiale.

Impactul economiei și al mediului

Economistul consideră că aceste măsuri, în special închiderea unor mari centrale, sunt riscante și riscă să provoace probleme de aprovizionare cu energie electrică. El susține că potrivit obiectivelor europene, va fi dificil pentru România să-și mențină această strategie fără a sacrifica stabilitatea economică. El menționează că, în timp ce UE alocă resurse pentru protecția mediului, ponderea emisii de gaze cu efect de seră provenite de la celelalte regiuni ale lumii crește, iar impactul global al acțiunilor europene rămâne limitat.

Perspective și recomandări

Nechita subliniază că reducerea emisiilor trebuie făcută rațional și cu respectarea analizei cost-beneficiu, fără a ne pierde economia în “ecologia politică”. El avertizează că izolarea excesivă a UE din cauza unor măsuri agresive poate avea efecte negative, iar dimensiunea globală a problemelor de mediu necesită soluții coordonate la nivel internațional. În final, el consideră că închiderea centralelor pe combustibili fosili fără alternative funcționale reprezintă o strategie riscantă pentru România.

Aceste decizii cresc îngrijorarea privind securitatea energetică a țării și relevă dificultățile asociate implementării agresive a politicilor europene de mediu în contextul specific al României.