Google, gigantul tehnologic, se află în centrul mai multor controverse legate de practici anticoncurențiale și de distribuirea de informații false. În timp ce compania penalizează publisherii pentru știri false și blochează conținutul în anumite regiuni, ea însăși răspândește informații eronate utilizatorilor săi, arată o serie de investigații și reclamații.
Informații false despre salariul minim în România
Un exemplu concret este răspunsul AI-ului Google, la o întrebare despre salariul minim brut în țară. Conform răspunsului, salariul minim este de 4.325 de lei, însă acest lucru nu corespunde realității. Salariul minim brut actual în România este de 4.050 de lei, conform datelor oficiale ale Ministerului Muncii. Anunțul oficial despre creșterea salariului a fost făcut pe data de 12 martie, și va intra în vigoare de la 1 iulie 2026, conform Hotărârii de Guvern nr. 146/2026.
Întârzierea și erorile din răspunsul AI-ului Google
Deși răspunsul dat de AI-ul Google face referire la o majorare a salariului, acesta pretinde că valoarea intră în vigoare în vara anului 2026, deși data actuală este 28 mai 2026. Aceasta indică o eroare sau o întârziere în actualizarea bazei de date folosite de AI.
Investigații europene și posibile sancțiuni
Comisia Europeană pregătește o amendă consistentă pentru Google, în valoare de sute de milioane de euro. Această sancțiune survine în urma unei investigații ample cu privire la practicile concurențiale ale companiei și la monopolul de pe piața digitală. Măsura vizează în special algoritmii AI și răspândirea de Fake News generate de sistemele companiei.
Reclamațiile și acțiunile recente ale journalismului românesc
Ziarul Gândul a sesizat autoritățile naționale și internaționale în mai multe articole despre comportamentul Google în România. Firma a fost acuzată de cenzură și abuzuri, după ce traficul pe site-ul Gândul a fost drastic redus de către Google.
Conform datelor interne, interesul cititorilor pentru Gândul a crescut cu 180% de la începutul anului, însă traficul provenit din Google s-a înjumătățit. Acest fenomen a fost sesizat către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).
Disparități în tratarea încălcărilor de regulamente
Diferențele în tratamentul încălcărilor comise de diverse medii media sunt evidente. În cazul presa audiovizuală, încălcările sunt sancționate direct cu amenzi sau alte măsuri de reglementare. În schimb, presa online și platformele digitale riscă doar reducerea vizibilității, fiind considerate monopoluri ale giganților tech precum Google, care controlează algoritmii de afișare și indexare a conținutului.
Nimic nu pare să fie făcut dacă Google greșește sau răspândește informații eronate, de frica de a nu-și pierde poziția dominantă pe piață. Această situație ridică întrebări legate de responsabilitatea și reglementarea practică a acestor platforme.
Google continuă să funcționeze în realitatea actuală, cu răspunsuri înșelătoare și cu influență directă asupra fluxului de informații, ceea ce a atras de mult timp atenția autorităților și a mediului jurnalistic.
