FMI estimează creștere rapidă pentru 5 economii europene, inclusiv România
Europa se va confrunta cu o creștere economică lentă în următorii ani, conform celei mai recente evaluări a Fondului Monetar Internațional (FMI). Creșterea medie în zona euro va fi de 1,2% anual între 2027...
Europa se va confrunta cu o creștere economică lentă în următorii ani, conform celei mai recente evaluări a Fondului Monetar Internațional (FMI). Creșterea medie în zona euro va fi de 1,2% anual între 2027 și 2031, cu un vârf de 1,4% în 2028. Pentru Uniunea Europeană în ansamblu, rata de dezvoltare va fi de 1,4% pe an, atingând 1,6% în 2028.
Perspective pentru statele mici ale Europei
FMI anticipează că țări mai mici din Europa, care se extind de la Mediterană până la Balcanii de Vest și Europa de Est, vor avea un ritm de creștere de peste două ori mai rapid decât zona euro în aceiași perioadă.
Clasamentul creșterii în România și vecini
România are o estimare de creștere economică de 2,83% până în 2031, plasându-se pe locul 11 în clasamentul global al FMI. În același timp, Bulgaria, vecina sa, se află pe poziția 12, cu o prognoză de 2,63% pe an.
Țările mici și creșterea lor estimată
Una dintre cele mai rapide creșteri, peste medie, va fi experimentată de Moldova, cu o prognoză de 3,5% anual între 2027 și 2031. În cel mai bun an, 2028, se așteaptă o creștere de 3,7%.
Moldova se bazează pe fondurile și reformele UE. A primit statutul de candidat în 2022 și negocierile de aderare au fost deschise în 2024. Investițiile publice alimentate de planurile de creștere ale UE susțin redresarea economică.
Consumul populației joacă un rol major, fiind susținut de creșterea salariilor reale și de remitențe, care reprezintă aproximativ o zecime din PIB. Sectorul IT și serviciile contribuie, de asemenea, la dezvoltare.
FMI a menționat că redresarea estimează a fi susținută de o recoltă bună, cerere internă puternică și finanțare majoră din partea UE. Menținerea reformelor va fi crucială, avertizează fondul.
Riscurile principale pentru Moldova rămân războiul din Ucraina și posibilele derapaje în reformele legate de UE.
Serbia: impulsul continuă din investiții
Serbia are o rată medie anuală de creștere de 3,52% și se află puțin înaintea Moldovei în clasamentul creșterii. În special, impulsul său se va intensifica spre anii 2030–2031, când se așteaptă atingerea unui vârf.
În 2026, Belgrad va găzdui Expo 2027, un eveniment mondial care va atrage milioane de vizitatori. Aceasta va stimula construcțiile, infrastructura rutieră, feroviară și urbană, precum și sectorul exporturilor de produse manufacturate și investițiile în mineritului de cupru, susținute de China.
Serbia a construit rezerve macroeconomice importante după ce a redus inflația și a aplicat disciplina fiscală. Riscurile pentru economie includ tensiunile politice înaintea alegerilor din 2027 și eficiența investițiilor publice în termeni de productivitate durabilă.
Ucraina: reconstrucția ca motor al creșterii
FMI estimează o creștere medie de 3,8% anual pentru Ucraina, cu un vârf de 4,2% în 2028, condiționată de finalizarea războiului și începutul procesului de reconstrucție. Pe scenariul pesimist, cu războiul în desfășurare, creșterea în 2027 ar putea fi de doar 1%.
Proiecția pentru reconstrucție este fundamentată pe un necesar de aproximativ 600 de miliarde de dolari, potrivit Băncii Mondiale, și depinde de încetarea conflictului.
Kosovo și creșterea în continuare
FMI estimează că Kosovo va menține o creștere economică de aproximativ 4%, în ciuda dimensiunilor sale mici. Creșterea se bazează pe consumul robust, investițiile publice, influxul de imigranți din diaspora și tineretul din forța de muncă.
Implementarea planului de creștere al UE ar putea sprijini suplimentar PIB-ul și ocuparea forței de muncă. Creșterea este însă sensibilă, fiind în mare măsură alimentată de cerere și importuri, însă țara nu a creat încă o bază de exporturi competitivă.


0 comentarii