Judecătoria Supremă a pronunțat luni hotărârea de achitare definitivă pentru fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, în dosarul în care a fost urmărit penal de DNA în 2021. Bodog era acuzat de abuz în serviciu și fals în declarații, conform Mediafax.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, formată din 5 judecători, a hotărât astăzi să-i scape de răspundere pe fostul ministru al Sănătății, Florian Dorel Bodog, precum și pe fostul său consilier, Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), trimiși în judecată în 2021 de către DNA.

Bodog și Olivia Andreea Marcu, consiliera sa din acea perioadă, au fost acuzați de abuz în serviciu și fals în declarații, în legătură cu activitatea consilierei personale care activa în cadrul cabinetului ministrului.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, formată din 5 judecători, a decis astăzi să-i achite pe fostul ministru al Sănătății, Florian Dorel Bodog, și pe fostul său consilier, Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), trimiși în judecată în 2021 de către DNA.

Bodog și consiliera sa de atunci, Olivia Andreea Marcu, au fost acuzați de abuz în serviciu și fals în declarații, în legătură cu activitatea consilierei din cadrul cabinetului ministrului.

În perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (devenit recent neocupând funcția de ministru), deși știa că angajata sa, consiliera personală, nu s-a prezentat la serviciu și nu a realizat activitățile stipulate în contractul de muncă și fișa postului, a atestat fals prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență, fără a întreprinde măsuri disciplinare.

În acest context, consiliera ministrului, inculpata Marcu Olivia Andreea, ar fi obținut nejustificat drepturi salariale în valoare de 75.656 lei, prejudiciind bugetul ministerului.
De asemenea, între februarie și octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei vizate pe două contracte de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, acțiuni menite să producă consecințe juridice.

„Judecătoria supremă a stabilit că nu se întrunesc elementele infracțiunii de abuz în serviciu, activitatea consilierului fiind desfășurată de la distanță, iar natura atribuțiilor acestei funcții nu impune prezența fizică obligatorie la sediul instituției. Înalta Curte a concluzionat că poziția de consilier personal implică un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat strict prin parametri cantitativi. Lipsa prezenței fizice nu echivalează cu lipsa activității prestate. De asemenea, instanța supremă a menționat că eventualele nereguli administrative în formalizarea raportului de muncă nu pot fi considerate infracțiuni penale, deoarece dreptul penal are caracter de ultimă instanță și nu poate sancționa deficiențe de organizare sau control administrativ. În ceea ce privește falsurile intelectuale, Înalta Curte a observat că acestea sunt strâns legate de presupusa infracțiune principală de abuz în serviciu și nu pot exista independent fără aceasta. Prin această decizie, Înalta Curte reafirmă principiul conform căruia dreptul penal nu poate înlocui mecanismele administrative și nu poate extinde infracțiunile peste limitele legale, respectând principiul legalității incriminării.

Soluția este definitivă, se precizează în comunicat.

RECOMANDĂRI LEGALE