Programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în discuție controverse în domeniul educației din România. Marian Staș, expert în politici educaționale, a comentat pentru publicația Gândul despre manifestațiile privind nemulțumirile legate de structura programa școlară pentru limba și literatura română de clasa a IX-a, subliniind că revoltă a peste 200 de actori educaționali – many cu notorietate în spațiul public – evidențiază anumite paradigme intelectuale și ideologice învechite, în contextul în care sistemul educațional românesc se confruntă de mai mult timp.
Semnatarii memoriului includ: Mircea Cărtărescu, Radu Vancu și Dan Lungu, printre cei implicați
Potrivit Gândul, peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători din cadrul Academiei Române solicită oficial Ministerului Educației, condus de Daniel David, reevaluarea integrală a programului propus pentru limba și literatura română în clasa a IX-a. (Document complet AICI)
Memorandumul este adresat Ministerului Educației și Cercetării, în contextul dezbaterii publice privind programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a. (Document complet AICI)
Printre semnatari se numără scriitorii și profesorii Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, directorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, autoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima și Ioana Nicolaie, scriitoare.
„Nu programa de ieri pentru elevii de mâine!”
Autorii explica motivele pentru care varianta propusă de programa de limba și literatura română – trunchi comun – se bazează pe premise eronate din punct de vedere științific și sugerează soluții pentru remedierea acestei situații. (Materialul integral AICI)
„Programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în școli un model depășit, complet incompatibil cu realitățile actuale ale elevilor și ale lumii în care trăiesc. În același timp, programa ignoră ultimele avansuri științifice și didactice în domeniu, conține greșeli grave, descurajează lectura și poate accentua analfabetismul funcțional. Solicităm Ministerului Educației o reconsiderare completă a programei. Dacă și dumneavoastră credeți că elevii merită o programă actualizată, riguroasă și dinamică, vă rugăm să semnați!”
Zece argumente împotriva proiectului de programă de limba și literatura română, considerat a spori analfabetismul funcțional
- Reforma ca restabilire: programa în stil ceaușist, reciclată pentru epoca AI
- Lipsă fundamentare științifică și pedagogică
- Model academic învechit, utilizat în toate practicile educaționale europene
- Perspectiva cronologică susține ideologii extremiste
- Literatura ca „unitate uniformă”: excluderea femeilor și minorităților
- Stimularea metodelor ce generează analfabetism funcțional
- Literatura ca simplu subiect de specialitate, nu ca disciplină cu rol educativ
- Degradarea plăcerii lecturii și a cititorului tânăr
- O școală fără elevi
Lista semnatarilor se referă la:
- Specialiști din învățământul preuniversitar;
- Cadre didactice din învățământul universitar, membri ai departamentelor de literatură română ale unor universități de prestigiu;
- Cercetători în domeniul literaturii și lingvisticii;
- Profesioniști în management educațional: foști sau actuali prorectori, decani, directori de departament, membri ai comisiilor de specialitate;
- Scriitori și regizori de renume internațional, jurnaliști și experți media. (Documente complete AICI)
„Există opinii lucide și critice și în domeniul programelor pentru religie, matematică și informatică”
Marian Staș, specialist în educație, afirmă că inițiativa de a reacționa față de programa de limba și literatura română de clasa a IX-a reprezintă un semnal de trezire și un apel la revizuirea sistemului educațional românesc.
„Acest moment de conștientizare și revigorare – în care o serie de intelectuali, nu numai filologi, au realizat că programul actual este mai mult o mistificare naționalistă decât o abordare pedagogică sănătoasă – este o trezire importantă.”
O critică la adresa paradigmei învechite a programei
„Reprezintă un semnal clar al unor intelectuali din secolul XXI care subliniază că ceea ce s-a întâmplat în privința programei școlare de limba română reflectă o abordare depășită și riscantă, blocată în timp, și trebuie urgent revizuită pentru a se alinia cerințelor actuale. Este un avertisment și o invitație la schimbare.”
Conform acestor opinii, situația actuală în școli este ca un „elefant uriaș în cameră”, reprezentând stagnarea într-o paradigmă revoluționară depășită, iar modificarea acesteia este necesară pentru a aduce o abordare modernă a raportului elevilor cu literatura.
Este vorba nu doar despre selecția cărților, ci și despre metodele de predare și despre modul în care această disciplină își propune să stimuleze gândirea critică a tinerilor. În opinia mea, nu mai există cale de întoarcere – trebuie să schimbăm direcția. La nivelul opiniilor critice există și în domenii precum religie, matematică și informatică, care subliniază urgent nevoie de actualizare pentru a răspunde cerințelor secolului XXI.”
„A fost abandonat un plan-cadru unitar pentru toate liceele din România”
Marian Staș vorbește despre planurile-cadru, considerate fundamentul reformei în scolală românească de secol XXI, dezvăluind că în jur de 100 de licee lucrează deja la propriile planuri, cu termeni de depunere până pe 15 ianuarie 2026. (Material integral AICI)
„A fost eliminat conceptul de un singur plan-cadru pentru toate liceele, ceea ce reprezintă un eveniment istoric important. De asemenea, câteodată, peste 60% din timpul alocat pentru proiectarea planurilor liceale este rezervat acestor unități. Este o oportunitate unică în istoria educației românești și trebuie valorificată.”
Specialistul subliniază că anul 2026 va fi marcat de această schimbare majoră, iar momentul trebuie celebrat ca atare, întrucât liceele și gimnaziile vor avea un spațiu semnificativ pentru personalizarea și adaptarea planurilor de învățare.
Sindicatele din învățământ pregătesc proteste în data de 10 decembrie, de la ora 13:00, în Piața Victoriei
Decizia sindicatelor survine pe fondul conflictului cu Ministerul Educației și al tensiunilor generate de măsurile fiscale și bugetare adoptate recent în școli. Federațiile de profil au anunțat oficial mobilizarea, exprimând critici ferme la adresa autorităților.
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat într-un podcast că principalul motiv pentru analfabetismul funcțional la elevi este „lipsa pregătirii adecvate a cadrelor didactice”. Această opinie a generat reacții dure din partea personalului didactic, considerând afirmațiile ca fiind ofensive și injuste.
(Material complet AICI)
