Ovidiu Pânișoară, conducătorul Departamentului de Formare a Cadrului Didactic de la Universitatea București, a analizat, într-un interviu, raportul de evaluare a sistemului educațional elaborat de ministrul Daniel David. Experți în domeniu evidențiază că numeroase aspecte ale documentului sunt deja cunoscute în sistemul educațional românesc, regretând lipsa unei strategii concrete de implementare.

Educația din România, între necesitatea de reforme și lipsa de viziune?

Profesorul Pânișoară susține că învățământul românesc are nevoie de manuale actualizate, de programe școlare adaptate societății moderne, dar critică lipsa indicațiilor concrete privind implementarea acestor schimbări, o problemă persistentă în sistemul educațional.

Amintim că, pe data de 19 mai, ministrul Educației a publicat Raportul de evaluare a sistemului educațional și de cercetare (Raportul QX). Daniel David a identificat probleme majore în sistemul preuniversitar, inclusiv calitatea scăzută a competențelor absolvenților, abandonul școlar crescut și un nivel îngrijorător de analfabetism funcțional.

„Mi-aș fi dorit o strategie mai clară pentru rezolvarea problemelor.”

Profesorul Ovidiu Pânișoară subliniază necesitatea ca personalul didactic și autoritățile să înțeleagă importanța interacțiunii zilnice în clasă pentru succesul educațional.

„Există aspecte pozitive în acest raport de evaluare, dar și considerente asupra cărora trebuie reflectat. Raportul este, deocamdată, destul de general, având numeroase aspecte deja cunoscute. Nu era obligatoriu un raport pentru a menționa necesitatea unor manuale atractive și a unor programe redimensionate, dar este bine că aceste probleme sunt evidențiate.”

Personal, aș fi dorit ca pentru aceste probleme, la care se referă raportul, să existe soluții concrete, nu doar mențiuni despre deficiențele existente. Cum ar trebui să fie manualele, ce pași trebuie urmați de actorii educaționali?

Știind că este un raport de evaluare, aș fi dorit un tratament similar și pentru alte aspecte, unde mă refer, în special, la programele și manualele care necesită o revizuire urgentă și sunt punctul slab al sistemului. Mi-aș fi dorit o viziune mai clară din partea ministerului asupra modalităților de eradicare a acestor aspecte.”, a explicat expertul Ovidiu Pânișoară.

„Îmi voi exprima întotdeauna opiniile despre funcționarea ineficientă a sistemului educațional.”

În opinia sa, ar trebui inițial modificată structura de predare-învățare, aceasta putând servi ca punct de plecare pentru schimbări majore în domeniu.

„Evaluarea servește ca oglindă a metodelor de predare-învățare. Reformularea evaluării nu schimbă procesul de predare, ci se întâmplă invers. Schimbarea trebuie să pornească de la interacțiunea profesor-elev și abia apoi se poate implementa o evaluare cu rezultate tangibile.”

Ceea ce lipsește este implicarea întregii comunități în procesul de reformă. Observ că am fost solicitat de puține ori de către anteriori ministri, spre deosebire de acum câteva decenii când eram consultați.

Nu sunt de acord când este vorba de imperfecțiuni ale sistemului, mai ales atunci când acestea pot afecta cadrele didactice, elevii și părinții. Educația este un triunghi în care toți actorii trebuie să fie considerați și protejați.

„Este important să se includă puncte de vedere variate în procesul de reformă.”

Ovidiu Pânișoară recunoaște existența conformismului în discuțiile despre educație.

Pentru a identifica și remedia erorile, este esențial să se includă în discuții perspective diverse.

În educație nu există interese politice, ci o necesitate de colaborare reciprocă. Toți actorii educaționali trebuie să fie implicați.

Implementarea unei reforme educaționale eficiente necesită o abordare integrată, care să ia în considerare experiențele tuturor persoanelor implicate în proces și resursele disponibile. Chiar dacă specialiștii sunt importanți, este nevoie ca toți actorii implicați să fie incluși în această reformă.

Ministrul Educației, o decizie posibil legată de acceptarea financiară a raportului/

Daniel David a prezentat Raportul de evaluare a sistemului educațional și de cercetare.

Ministrul a abordat, printre altele, subiectul evaluării profesorilor, sugerând o abordare mai complexă, prin includerea feedback-ului de la părinți și elevi.

Ministrul Educației și viitorul pe funcție după prezentarea raportului

„Acest raport marchează o primă etapă a mandatului meu. Dacă va exista o continuitate, depinde de acceptarea și susținerea financiară din partea noului Guvern a măsurilor propuse. Lipsa acestor elemente ar putea duce la modificarea personalului din funcție.”

Orice ministru succesor va trebui să ia în considerare aspectele diagnosticate în raport. Pot apărea și noi abordări sau modificări secundare.

Daniel David a subliniat că evaluarea periodică a profesorilor nu implică o re-titularizare.

Evaluarea la 5 ani se referă la un feedback complex, din partea tuturor stakeholderilor (directori, colegi, elevi), pentru a verifica dacă profesorii au atins standardele necesare.

Ministrul respinge un curs dedicat educației sexuale în școli

Ministrul Educației, Daniel David, a explicat că nu susține introducerea unui curs de educație sexuală, argumentând că subiectul este „ideologizat”.

Nu susțin introducerea unui curs de educație sexuală, deoarece subiectul a devenit ideologizat, neputând fi abordat din perspectiva științifică sau curriculară.

O abordare neutră și pragmatică a subiectului educației sexuale, integrată în alte discipline, este necesară.

Ministrul Educației a prezentat un raport de evaluare în contextul crizei economice actuale.

Documentul identifică probleme în sistemul educațional și propune soluții pe termen lung, precum o nouă filosofie de evaluare, modificări de criterii pentru profesorii titulari, restructurarea programelor școlare și susținere pentru elevii cu nevoi speciale.