România urmează să primească aproape 17 miliarde de euro prin programul de credite SAFE, un inițiativă a Uniunii Europene pentru consolidarea industriei de apărare până în 2030. Din această sumă, circa 9,5 miliarde vor fi direcționate către armata română, pentru achiziții precum sisteme de armament NATO, nave, radare, muniții, elicoptere și transportoare blindate. În plus, 2,8 miliarde de euro vor fi folosite de Ministerul Interne pentru achiziții de drone, vehicule blindate și sisteme anti-dronă, unele fiind produse în România. O altă componentă de 4,2 miliarde de euro va aloca fonduri pentru infrastructură, inclusiv pentru finalizarea segmentului Pașcani-Siret al Autostrăzii Moldovei.

Programul SAFE are un buget total de 150 miliarde de euro, destinat să întărească sistemul de apărare european, iar alocarea pentru România este a doua ca mărime, după Polonia. Suma provizorie pentru țara noastră este de 16,680 miliarde de euro.

Detalii despre distribuția fondurilor

Din suma alocată, aproape 9,5 miliarde de euro vor ajunge la armata română, pentru echipamente și sisteme de apărare. În cazul Ministerului de Interne, de 2,8 miliarde de euro, vizează achiziții de drone, sisteme anti-dronă, aeronave medicale și vehicule ușoare blindate. În infrastructură, 4,2 miliarde de euro vor susține proiecte precum finalizarea unei secțiuni a Autostrăzii Moldovei.

Costurile împrumutului și riscurile financiare

Împrumutul asociat programului SAFE implică o dobândă estimată între 7 și 8 miliarde de euro, aproape jumătate din suma totală împrumutată. Toate echipamentele trebuie livrate până în 2030. Experții și reprezentanții industriei susțin că termenul strâns de realizare poate face dificilă localizarea producției în România pentru un număr semnificativ de echipamente.

Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, estimează că suma totală de rambursat, inclusiv dobânzile, va ajunge la circa 16 miliarde de euro, pentru cele 9 miliarde euro alocate Armatei Române. El precizează că această sumă reprezintă un cost semnificativ pentru buget, mai ales dacă o parte a echipamentelor nu va fi produsă local.

Riscuri legate de implementare și localizare production

Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general ROMARM, atrage atenția asupra riscurilor dacă fabricile de tip greenfield (de la zero) părăsesc România. În cazul în care aceste fabrici vor fi înființate în țară, dar ulterior vor pleca, prejudiciul pentru economia locală și pentru buget va fi semnificativ.

El afirmă că dacă fabricile de producție nu rămân în România, beneficiile economice pe termen mediu și lung vor fi reduse, iar beneficiul în maximum 5-10 ani nu va fi resimțit.

Opinie fiscală privind beneficiile reale

Veronica Duțu, expert fiscal, subliniază că programul SAFE implică riscuri fiscale pe termen lung, dacă achizițiile nu se transformă în efecte economice interne. Ea explică că povara dobânzilor mari va apăsa asupra bugetului dacă produsul final nu contribuie la creșterea producției, locurilor de muncă și veniturilor fiscale.

Aceasta afirmă că pentru ca programul să fie benefic, banii trebuie să genereze venituri fiscale din TVA, contribuții sociale, impozit pe profit, transfer tehnologic și contracte de mentenanță pe termen lung.

Evaluarea riscului și condițiile pentru beneficiu

Veronica Duțu consideră că SAFE trebuie văzut ca un test de inteligență economică. Importanța este să se observe cât din cei 17 miliarde de euro rămân efectiv în economia națională, față de cei care pleacă în importuri.

Ea precizează că dacă majoritatea echipamentelor sunt cumpărate din străinătate și producția românească rămâne minoritară, bugetul va suporta o povară mare pentru beneficii reduse, ceea ce poate duce la presiuni asupra deficitului și serviciului datoriei publice.

Reacții și critică politică și industrială

O serie de lideri și experți au exprimat scepticism față de gestionarea programului. Bolojan a ironizat criticile lui Grindeanu, afirmând că programul a fost discutat și aprobat la nivel guvernamental și CSAT. Virgil Bălăceanu critică faptul că o bună parte din fonduri se dirijează către achiziții din alte țări, nu pentru dezvoltarea industriei românești de armament.

Dan Dungaciu susține că programul SAFE plasează România într-o situație dificilă, deoarece industria românească nu beneficiază de fondurile europene așteptate.

Rezumatul formal al acestor opinii indică faptul că, în condițiile actuale, succesul programului SAFE depinde în mare măsură de modul în care vor fi gestionate și localizate investițiile industriale și dacă vor fi realizate efectiv în economia românească.