Experții europeni îşi exprimă scepticisnul faţă de promisiunile lui Putin după conflictul din Ucraina, subliniind discrepanțele dintre declaraţiile liderului rus şi acţiunile sale. Diviziunea transatlantică este accentuată de interpretări diferite ale ambiţiilor geopolitice ale Moscovei. Disputele se concentrează pe intenţiile generale ale lui Putin şi dorinţa acestuia de a restabili influenţa Rusiei asupra unor zone din Europa.

Preşedintele american Donald Trump manifestă o atitudine de încredere faţă de Putin, conform unui articol al lui Jamie Dettmer publicat de Politico.

Cu toate acestea, europenii, în special cei din proximitatea Rusiei sau care au experimentat ocupaţia sovietică, adoptă o poziţie mai rezervată. „Pur şi simplu nu îşi pot permite să fie neglijenţi”, a declarat Thomas Nilsson, şeful serviciului de informaţii militare al Suediei, la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

• Conform lui Nilsson, Suedia trebuie să se pregătească pentru o Rusie ostilă şi imprevizibilă, mai ales dacă Moscova îşi atinge obiectivele din Ucraina.
• În timp ce Rusia a mutat unele resurse militare departe de ţările baltice, „în momentul în care războiul din Ucraina se opreşte sau se diminuează, suntem siguri că ruşii se vor întoarce în vecini. Se vorbeşte deja despre constituirea de baze de-a lungul unei noi linii frontaliere cu Finlanda şi, totodată, în zona arctică”, a adăugat Nilsson.

Operaţiunile hibride ale Rusiei împotriva Suediei persistă. Campania de dezinformare şi acţiunile cibernetice continuă, iar recentele incidente de deteriorare a cablurilor submarine din Marea Baltică sunt investigate pentru a determina dacă au fost intenţionate. În prezent, sabotajul nu este confirmat.

Totuşi, „trebuie să sporim gradul de conştientizare privind domeniul hibrid. Observăm tipare”, a mai spus Nilsson.

„Pacea nu ocupă un loc privilegiat în agenda lui Putin”

Începutul acestui an, înalţi oficiali ai apărării din Suedia au avertizat asupra posibilităţii unui război, după cum notează Jamie Dettmer în analiza sa. Astfel de declaraţii au fost considerate de unii politicieni ca fiind „alarmist”.

„Dar Suedia nu este singura ţară preocupată. Diferenţele tot mai pronunţate între SUA şi Europa preocupă toţi şefii de servicii de apărare şi informaţii din Europa.”

Tensiunile cresc atunci când preşedintele SUA minimalizează ameninţarea rusă, adoptând argumente apropiate de cele ale Kremlinului, cum ar fi atribuirea responsabilităţii pentru conflict către Ucraina. Astfel de comentarii au stârnit indignarea ucrainenilor şi nedumerirea europenilor.

Trump consideră că poate avea încredere în Putin în negocierile de pace. „Îl cunosc foarte bine. Da, cred că doreşte pacea. Cred că mi-ar spune dacă nu… Am încredere în el în această privinţă”, a declarat Trump săptămâna trecută. Majoritatea europenilor, însă, percep pacea ca un obiectiv secundar pentru Putin. Acesta a utilizat negocieri şi diplomaţie cu rea-credinţă – în Ucraina şi Siria – cu sprijinul ministrului său de Externe, Serghei Lavrov.

Istoria militaristă a lui Putin nu poate fi ignorată

În 2014, Putin a mobilizat trupe în Crimeea şi în Donbas, „după ce satrapul său, Viktor Ianukovici, a fost răsturnat după „revoluţia portocalie” din Ucraina”, notează Jamie Dettmer.

În 2022, în timp ce armatele ruse erau concentrate la graniţa cu Ucraina, Putin a negat insistent intenţia de invazie, declarând că se desfăşurau „exerciţii militare”.

„Dar Trump îl crede pe Putin pe cuvânt, existând precedent în acest sens. În timpul primului mandat la Casa Albă, el a respins concluziile serviciilor secrete americane privind amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016.”

„Preşedintele Putin spune că Rusia nu este implicată. Nu văd niciun motiv pentru care ar fi”, a declarat Trump după discuţiile cu Putin.

De asemenea, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron era prezent, Trump a ignorat necesitatea unor garanţii de securitate din partea SUA pentru o eventuală forţă europeană de menţinere a păcii în Ucraina, afirmand că Europa „nu va avea nevoie de mult ajutor”.

„Rusia rămâne o ameninţare militară”

Oficiali precum Victor Orban exprimă încredere că, după un acord cu Ucraina, totul se va rezolva paşnic. Cu toate acestea, directorul de informaţii militare al Suediei, Thomas Nilsson, nu este la fel de optimist.

„Pe termen lung, nu exclud posibilitatea ca ruşii să decidă sau calculeze că ar putea testa articolul 5”, a declarat Nilsson pentru Politico, făcând referire la angajamentul de apărare colectivă al NATO.

• Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părților. Prin urmare, s-au acordat să sprijine părțile atacate.
• Orice atac armat şi toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoştinţa Consiliului de Securitate.

Nilsson nu susţine că ameninţarea militară este iminentă. Atât timp cât războiul continuă în Ucraina, Rusia nu are capacitatea de a duce o altă campanie militară la scară largă.

„Au pierdut personal esenţial pentru dezvoltarea capacităţii militare, iar sancţiunile fac mai dificilă şi mai costisitoare crearea de capacităţi avansate. Cu toate acestea, Rusia rămâne o ameninţare militară pentru Suedia”, a avertizat Nilsson.

De la avioane şi nave de război la arme nucleare şi cibernetice, Rusia posedă încă multe resurse pe care le poate utiliza în orice moment, conform lui Nilsson. El nu exclude că Rusia îşi va restabili prezenţa militară în vecinătatea Suediei cât mai curând posibil, într-o variantă modernizată şi adaptată experienţei de pe câmpul de luptă din Ucraina.