Pe fondul dezvoltării tehnologiilor cuantice, Europa are o șansă unică de a-și consolida poziția. Bruxelles-ul dorește să evite greșelile din trecut, când, deși a fost un pionier în cercetarea inteligenței artificiale, a pierdut inițiativa în competiția comercială cu Statele Unite și China. Noua strategie a Comisiei Europene privind tehnologiile cuantice recunoaște provocările, dar și potențialul de a deveni un actor economic important într-un domeniu emergent.

Conform datelor oficiale, doar 5% din investițiile private globale în tehnologia cuantică sunt realizate în Europa. În contrast, Statele Unite atrag peste 50% din finanțări, iar China în jur de 40%. Impactul tehnologiei cuantice este considerabil, promițând o revoluție în calcul, cu aplicații în comunicații, criptografie, medicină, industrie și apărare.

Europa domină cercetarea, dar pierde cursa comercializării

Europa are un rol de lider mondial în publicațiile științifice referitoare la tehnologiile cuantice. Însă, la capitolul brevete și produse scalabile, situația este diferită: UE ocupă doar locul al treilea, după Statele Unite și China. Această situație amintește de întârzierea suferită în dezvoltarea inteligenței artificiale.

„Europa a rămas în urmă în multe domenii tehnologice. Cu toate acestea, în acest sector ne aflăm cu câțiva ani înaintea altor țări”, a declarat Juha Vartiainen, cofondator al companiei finlandeze IQM, specializată în computere cuantice. Fără o colaborare consolidată a statelor membre, riscăm să pierdem din nou avansul acumulat.

Documentul Comisiei evidențiază lipsa piețelor de capital consolidate și a sprijinului financiar substanțial ca factori care pot afecta succesul. Deși Bruxelles-ul și statele membre au alocat aproximativ 11 miliarde de euro pentru finanțarea tehnologiilor cuantice, investițiile private sunt fragmentare și insuficiente pentru concurența globală.

Fragmentarea pieței și deficitul de capital de risc, probleme persistente

O piedică majoră o reprezintă incapacitatea Europei de a crea o piață unitară de capital. Lipsa unui sistem de investiții similar cu cel american sau chinez limitează accesul startup-urilor din domeniul cuantic la finanțări ample. Enrique Lizaso, CEO-ul companiei spaniole Multiverse Computing, afirmă că este necesară o investiție de cel puțin 100 de milioane de euro per companie pentru a fi competitivi.

Multiverse a reușit să atragă 189 de milioane de euro într-o rundă de finanțări recente, inclusiv investitori din Statele Unite. Dar exemplele de succes rămân rare. „Este extrem de complicat să dezvolți o companie în Europa. Nu dispunem de instrumentele și capitalul de risc necesare pentru a susține acest tip de evoluție”, avertizează Lizaso.

Chiar și comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, recunoaște că lipsa coordonării între statele membre este o problemă majoră. „Suntem destul de fragmentați. Trebuie să conectăm aceste aspecte”, a declarat ea într-un interviu recent.

Strategia UE: două „provocări majore” și un apel la pragmatism

În strategia publicată, Comisia Europeană anunță două „provocări majore” pentru perioada 2025-2027. Una se va concentra pe dezvoltarea unui computer cuantic funcțional, iar cealaltă pe sisteme de navigație cuantică pentru domenii critice.

Unii specialiști critică abordarea neutră din punct de vedere tehnologic a UE, argumentând că ea diluează impactul investițiilor. Propun un model mai concentrat, similar cu cel american, unde agenția DARPA a selectat deja companii pentru a dezvolta un computer cuantic fără erori până în 2033.

Strategiile de achiziții publice ar contribui la sprijinirea indirectă a industriei. Dacă statele cumpără primele produse cuantice, ar putea deschide calea pentru sectorul privat. Însă, planurile Comisiei în acest sens sunt vagi.

Teama de o reglementare prematură planează asupra industriei

Un alt aspect critic este riscul unei reglementări prea devreme, înainte ca tehnologia să atingă maturitatea. Industria amintește de cazul inteligenței artificiale, unde UE a adoptat un cadru legal care s-a dovedit uneori restrictiv.

„Nu ne putem permite să reglementăm ceva ce nu este încă matur”, avertizează Cecilia Bonefeld-Dahl, directoarea DigitalEurope. „Altminteri, Europa riscă să piardă și cursa tehnologiei cuantice.”

Complexitatea tehnologiei cuantice face necesară o abordare responsabilă în domeniul reglementării, ținând cont atât de aspectele strategice cât și de imperativul inovației.

Un test decisiv pentru suveranitatea tehnologică europeană

Anunțul IBM privind primul computer cuantic funcțional până în 2029 crește presiunea asupra Europei. Pentru a-și asigura un loc important în această revoluție tehnologică, UE trebuie să investească mai mult și mai inteligent, evitând atât fragmentări birocratice cât și reglementări care inhibă inovația.

Tehnologia cuantică are potențialul de a transforma semnificativ tehnologia, economia și securitatea digitală. Rămâne de văzut dacă Europa a învățat din greșelile din trecut sau dacă va rata din nou startul.