România a înregistrat, între 2023 și 2026, un total de 15 cazuri de infecție cu hantavirus, fără confirmarea unui focar activ pe teritoriul țării. Autoritățile de sănătate efectuează supraveghere epidemiologică în mai multe județe din est, precum Suceava, Iași, Vaslui și Galați. În Europa, situația generază îngrijorare după ce un focar de hantavirus identificat la bordul unei nave de croazieră din Atlantic a dus la decese multiple și anchete suse de autoritățile sanitare europene.

Definiție și transmitere

Hantavirusul, o boală virală transmisă de rozătoare, poate provoca boli grave, inclusiv afectarea plămânilor și rinichilor. Virusul este transmis prin contact direct sau indirect cu urina, saliva sau excrementele infectate ale rozătoarelor. Riscul crescut de infecție este pentru persoanele care intră în contact cu aceste secreții sau locuiesc în zone infestare. Rareori, transmiterea poate avea loc prin mușcături sau consum de alimente contaminate.

Incidența în Ucraina

Centrul de Sănătate Publică din Ucraina avertizează că anual sunt înregistrate zeci de cazuri de hantavirus în țară. Specialiștii subliniază pericolul reprezentat de contaminarea cu secreții de rozătoare și recomandă măsuri de prevenție pentru reducerea riscului de infecție.

Simptome și manifestări clinice

Primele simptome seamănă cu cele ale gripei severe, fiind greu de diferențiat în faza inițială. Pacienții pot prezenta febră mare, frisoane, dureri musculare (mai ales în coapse, șolduri, spate și umerii), dureri de cap, amețeli, greață, vărsături, diaree, dureri abdominale și stare de oboseală accentuată. Timpul de la expunere la apariția simptomelor variază între una și opt săptămâni.

Forma gravă și complicații

Infecția poate evolua rapid către probleme respiratorii severă, acumulare de lichid în plămâni, scăderea tensiunii arteriale și insuficiență respiratorie. Unele tulpini pot afecta rinichii, conducând la hemoragii sau insuficiență renală acută. Febra hemoragică cu sindrom renal devine o posibilă complicație, simptomele apărând în 1-2 săptămâni de la expunere și putând persista până la 8 săptămâni.

Diagnostic și analize

Diagnosticul precoce este dificil, simptomele fiind similare cu alte boli febrile sau respiratorii, precum gripa sau COVID-19. Investigațiile de laborator includ teste serologice pentru anticorpi IgM și IgG, precum și reacția în lanț a polimerazei cu transcriptie inversă (RT-PCR) pentru detectarea ARN-ului viral din sânge. O anamneză detaliată privind contactul cu rozătoare și factorii de risc este esențială.

Tratament și management

Nu există tratament antiviral specific sau vaccin pentru hantavirus. gestionarea simptomelor include monitorizare atentă, suport pentru insuficiența respiratorie și renală. În cazul sindromului pulmonar, pacienții pot avea nevoie de suport respirator, inclusiv intubație. Pierderea funcției rinichilor poate necesita dializă pentru eliminarea toxinelor și menținerea echilibrului hidric.

Prevenție

Prevenirea infecției se bazează pe reducerea contactului cu rozătoarele. Măsurile includ menținerea curățeniei în spații de locuit și de muncă, etanșarea acceselor pentru rozătoare, depozitarea sigură a alimentelor, utilizarea unor tehnici sigure de curățare a zonelor contaminate și igiena riguroasă a mâinilor. Evitarea aspirării excrementelor și umezirea înainte de curățare sunt recomandări suplimentare.

Autoritățile recomandă populației să fie vigilentă și să ia măsuri de precauție pentru a evita expunerea la rozătoare și atunci când se află în zone cu risc. România monitorizează cu atenție situația, mai ales în județele unde au fost semnalate cazuri.