Privind titlul, se poate percepe o anumită confuzie: „lovitura de stat” nu s-a produs efectiv, ci a fost creată ca un material media, special conceput pentru a părea autentic. Mai exact, un clip generat cu ajutorul inteligenței artificiale a ilustrat o Franță în care armata ar fi preluat controlul, iar internetul l-a răspândit intens, ca și cum ar fi fost o știre verificată.
Conform France 24, autoritățile franceze au solicitat eliminarea materialului, însă platforma nu l-a șters imediat, iar cazul a devenit suficient de cunoscut pentru a fi abordat și în discursul public al președintelui Emmanuel Macron.
Cum a devenit viral un conținut fals și de ce nu a dispărut rapid
Clipul a fost conceput ca o „știre” cu patru presupuşi jurnaliști francezi care anunțau că „protestatari se adună pentru a susține colonelul care a preluat puterea ieri”. În realitate, personajele erau create digital, într-un montaj menit să pară credibil pentru utilizatorii care vizionează rapid pe telefon.
Videoclipul a apărut inițial pe TikTok pe 9 decembrie și ulterior a fost distribuit pe Facebook, unde a atins peste 12 milioane de vizualizări și mii de aprecieri. Reacția publicului a fost majoră: Macron a menționat episodul pentru a arăta dificultățile în moderarea conținutului, chiar și când presiunea vine din partea celor mai înalți oficiali.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a aflat despre videoclipul fals pe 14 decembrie, însă, în ciuda cererilor sale de eliminare, Meta l-a păstrat online câteva zile, argumentând că nu încalcă regulile platformei. (Captură de ecran, Facebook/France 24)
Cine a realizat conținutul și de ce a fost pentru Franța o situație surprinzătoare
După verificări, autorul videoului a fost identificat ca fiind un adolescent de 17 ani din Burkina Faso, care a recunoscut că creează clipuri cu inteligență artificială de aproximativ un an, bazându-se pe tutoriale de pe YouTube. El a spus că s-a implicat serios în acest domeniu în octombrie, atunci când a observat că conținutul motivațional nu are succes, dar cel fals atrage atenția publicului.
Motivația sa declarată a fost dublă: dorința de a obține venituri și intenția de a răspunde la ceea ce el consideră a fi minciuni despre Africa subsahariană. Paradoxal, din clipul care a devenit viral la nivel global, a câștigat doar câțiva euro, însă impactul a fost extrem de mare.
Situatia a fost și mai controversată pentru că, în ultimii ani, Franța a asociat frecvent astfel de informații false virale cu campanii coordonate de manipulare, inclusiv în contextul unui „război hibrid”. Faptul că, de această dată, „motorul” a fost un adolescent, și nu o rețea controlată de un stat, a făcut povestea și mai delicată.
