O explozie de imagini generate de inteligența artificială, inspirate de stilul unic al Studio Ghibli, a încins internetul și a solicitat drastic resursele serverelor OpenAI. Popularitatea funcției de generare a imaginilor din ChatGPT a dus la o creștere record a utilizatorilor, generând chiar o reacție din partea CEO-ului OpenAI, Sam Altman. Această ascensiune, însă, nu lipsește de controverse, ridicând semne de întrebare privind drepturile de autor și influența inteligenței artificiale asupra artei tradiționale.

Studio Ghibli, fondat de regizorul legendar Hayao Miyazaki, este recunoscut pentru stilul său artistic aparte, cu animații desenate manual și lumi magice. Filme precum Spirited Away, My Neighbor Totoro sau Princess Mononoke au captivat generații de spectatori și au inspirat numeroși artiști.

O actualizare a modelului GPT-4o, care permite crearea avansată de imagini, a permis utilizatorilor să creeze și să împărtășească masiv imagini în stil Ghibli. Aceasta a generat un fenomen viral, inundând platformele online. În doar câteva zile, numărul de utilizatori activi săptămânal ai ChatGPT a depășit pragul de 150 de milioane, cel mai mare salt înregistrat vreodată pentru platformă.

CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a recunoscut efortul considerabil depus de infrastructura companiei, menționând: „Am adăugat un milion de utilizatori în ultima oră”, adăugând că serverele „se suprapun” sub presiunea cererii.

Această popularitate masivă a demonstrat dorința imensă a publicului de interacțiune cu inteligența artificială pentru crearea artistică, însă a ridicat și probleme legale și etice legate de imitarea stilului unor artiști consacrați.

OpenAI și dilema drepturilor de autor

Pe măsură ce imaginile generate de inteligența artificială se răspândesc, juriștii și experții în proprietate intelectuală semnalează o zonă juridică neclară. Chiar dacă legislația actuală protejează operele artistice specifice, nu și stilurile în sine, copierea atentă a unei estetici recunoscute ridică întrebări despre limitele acceptabile ale utilizării inteligenței artificiale în domeniul artei.

OpenAI a reacționat prompt la controverse, implementând restricții care împiedică crearea de imagini în stilul artiștilor contemporani. Cu toate acestea, politica rămâne ambiguă în privința stilurilor artiștilor decedați și a interpretărilor libere ale stilurilor consacrate.

Pe lângă problemele legale, fenomenul a declanșat un dezbatere pe tema originalității în era inteligenței artificiale. Dacă inteligența artificială poate reproduce fidelitatea stilului unui artist, ce valoare are autenticitatea în artă? Și cum pot artiștii să se protejeze împotriva reproducerii automate a operei lor fără permisiune?

Reacția lui Hayao Miyazaki: inteligența artificială, o „ofensă la adresa vieții”

În timp ce milioane de utilizatori se bucurau de posibilitatea creării de imagini „în stil Ghibli” prin câteva instrucțiuni textuale, persoana cu o influență majoră în acest stil s-a declarat profund dezamăgit de direcția abordării tehnologice.

Hayao Miyazaki, cofondatorul Studio Ghibli, a fost mereu un susținător al muncii meticuloase, create manual. Într-un interviu din 2016, când i-a fost prezentată o animație creată de inteligența artificială, el a reacționat categoric: „Sunt profund indignat. Cei care creează astfel de lucruri nu înțeleg ce înseamnă suferința.”

Regizorul japonez a subliniat că, pentru el, arta nu este doar despre tehnică, ci despre emoție, experiență și umanitate – elemente pe care consideră că inteligența artificială nu le poate reproduce.

Astăzi, când milioane de imagini create de inteligența artificială circulă online sub eticheta „Ghibli-style”, această perspectivă a sa asupra artei este și mai pertinentă. Va putea inteligența artificială să înlocuiască artiștii umani sau va rămâne doar un instrument auxiliar?

Indiferent dacă vedem „efectul Ghibli” ca o revoluție sau ca o amenințare pentru arta tradițională, un aspect este clar: inteligența artificială modifică semnificativ modul în care interacționăm cu creația vizuală.