Economist renumit avertizează despre criza economică ascunsă din România
Celebrul analist economic, Bogdan Glăvan, atrage atenția într-o postare pe rețelele de socializare că România traversează o perioadă de criză economică mascată de influxul masiv de fonduri europene. În acest an, țara noastră urmează să primească 20 miliarde de euro, 10 miliarde din PNRR și 10 miliarde subvenții agricole și fonduri de convergență, echivalentul a 5% din PIB. Deși se preconizează că economia României va crește cu 1%, economistul afirmă că această rată reflectă mai mult efectul fondurilor externe decât o performanță economică reală.
Deși ministrul Finanțelor a menționat că România va avea în 2026 un „buget de relansare și investiții”, cifrele prezentate în cadrul unei conferințe de presă sunt identice cu cele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Prognoza de toamnă a instituției de stat indică clar o creștere reală de doar 1%. În acest sens, Bogdan Glăvan avertizează că această creștere este de fapt una iluzorie, alimentată de fondurile europene și subvențiile agricole și de convergență.
„În România, în acest an, intră 20 miliarde de euro, adică 5% din PIB, iar economia crește cu 1%! Te-ai putea întreba ce s-ar întâmpla dacă nu ar intra cele 10 miliarde de euro din PNRR și cele 10 miliarde euro subvenții agricole și fonduri de convergență?! Probabil economia ar scădea cu 4%. Am simplificat explicația pentru claritate”, afirmă Bogdan Glăvan.
Criza economică din România, mascată statistic de autorități
Specialistul susține că în România există o criză economică manifestată în rândul întreprinderilor, în localități și în mediul rural și consideră că statul încearcă să acopere aceste probleme prin influxul de fonduri europene. De asemenea, economistul afirmă că banii care intră în bugetul țării nu sunt distribuiți în mod egal către toți cetățenii, ci ajung în «buzunare particulare» prin canale specifice. Mai mult, Glăvan subliniază că, în absența acestor fonduri externe, economia românească ar înregistra o declinare de cel puțin 4% și avertizează că această creștere aparentă nu indică o performanță reală a economiei interne.
„Criza există și este una reală. Se manifestă în rândul companiilor, satele și orașele din România. Ea este mascata statistic de aceste influxuri de fonduri europene, care însă nu sunt distribuite tuturor cetățenilor, ci se îndreaptă către buzunare particulare. România nu va avea o creștere echilibrată și incluzivă până când instituțiile sale nu vor fi mai incluzive. Din păcate, creșterea fiscală duce la politici extractive, opuse celor incluzive.”
De asemenea, datele oficiale ale Ministerului Finanțelor confirmă această perspectivă. Execuția bugetară pentru anul 2025 indică venituri sub nivelul planificat, iar cheltuielile au depășit bugetul stabilit. În plus, o parte semnificativă din creșterea aparentă a veniturilor a fost generată de „manipularea” realizată de Guvernul Bolojan. În realitate, România a pierdut miliarde de euro din fondurile PNRR, bani care nu mai pot fi recuperați, dar în același timp au fost înregistrați în execuția bugetară venituri din PNRR neîncasate efectiv. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai eficiente decât cea reală și a contabilizat pe seama acestor venituri împrumuturi pierdute din PNRR, ceea ce a generat un plus de 10 miliarde de lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB.
RECOMANDAREA CĂTRE CITITOR:
