Echinocțiul de primăvară din 2026 are loc pe 20 martie, la ora 14:46 UTC (16:46 ora României). În această zi, Soarele traversează ecuatorul ceresc, marcând începutul oficial al primăverii în emisfera nordică și al toamnei în cea sudică. În timpul echinocțiului, durata zilei și a nopții este aproape egală pe întreaga planetă, cu excepția Polului Nord și Polului Sud.

Ce reprezintă echinocțiul de primăvară?

Echinocțiul provine din latină, afluxul celor două cuvinte „aequus” (egal) și „nox” (noapte). La această dată, Soarele se află direct deasupra ecuatorului Pământului, iar corpul ceresc se deplasează de la sud spre nord pe cer. În această perioadă, emisfera nordică începe să primească mai multe raze solare, ceea ce duce la creșterea duratei zilei și încălzirii vremii.

Impactul asupra duratei zilei și a nopții

Durata zilei și a nopții nu este perfect egală, din cauza refracției atmosferei și formei sferice a Soarelui. Aceste efecte determină o diferență de câteva minute între răsărit și apus, chiar în ziua echinocțiului. La nivel global, însă, soarele răsare exact la est și apune la vest, indiferent de locație, cu excepția polilor.

Fenomenul în contextul schimbărilor sezoniere

Echinocțiul marchează începutul sezonului cald în emisfera nordică, fiind momentul în care durata zilei începe să depășească pe cea a nopții. În emisfera sudică, această dată semnalează începutul toamnei. În următoarele luni, zilele vor deveni tot mai lungi în nord, până la solstițiul de vară din iunie.

Diferențe între echinocții și solstiții

În fiecare an, există două echinocții: primăvara și toamna. În primăvara, așa cum va fi în 2026, se marcază începutul sezonului de creștere. În toamnă, are loc inversarea, iar zilele devin tot mai scurte. Aceste evenimente sunt determinate de înclinarea axei Pământului și traiectoria sa în jurul Soarelui.

Relevanța pentru localizare și observații astronomice

Indiferent de locul pe glob, cu excepția polilor, Soarele răsare la est și apune la vest în ziua echinocțiului. În plus, punctele exact la est și vest de pe orizont reprezintă intersecțiile cu ecuatorul ceresc, o linie imaginară pe cer deasupra ecuatorului terestru.

Ce urmează după echinocțiu?

După 20 martie, durata de lumină diurnă va crește în fiecare zi până la solstițiul de vară, din iunie, când va fi cea mai lungă perioadă de lumină din an. Acest schimb de lumină și temperatură indică încheierea sezonului rece și apropierea verii astronomice.

Echinocțiul de primăvară din 2026 reprezintă momentul în care planeta noastră intră într-un nou ciclu sezonier, cu influențe directe asupra duratei zilei și a distribuției luminii solare pe glob.