Ministerul Mediului a transmis pentru aprobare Executivului obiectivul de investiții „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor conexe pe râul Doftana, județul Prahova”. Este vorba despre Bazinul de Apă Curată de la Voila, ansamblul din care face parte și Barajul Paltinu, ale cărui defecțiuni au lăsat fără apă potabilă 130.000 de persoane. Gândul a obținut acest document.

Diana Buzoianu a primit sancțiuni simbolice pentru gestionarea defective a crizei care a afectat 100.000 de locuitori din două județe, iar moțiunea simplă de luni, inițiată de AUR, a fost adoptată cu sprijinul PSD. Deși nu a dus la înlăturarea efectivă a ministrului Mediului, această inițiativă reprezintă o exprimare puternică de nemulțumire în cadrul coaliției.

Bazinul de Apă Curată (B.A.C.) și lucrările conexe fac parte din Sistemul Hidrotehnic Voila (S.H. Voila), proiect ce asigură apa potabilă în condiții de turbiditate crescută. Acestea sunt gestionate de Administrația Națională Apele Române București și operate de S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A.

Constructia Bazinului de Apă Curată între anii 1982 – 1986 și punerea în funcțiune în 1988

Potrivit avizului de fundamentare, Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare au ca scop creșterea gradului de siguranță al Sistemului Hidrotehnic Prahova Teleajen (S.H.P.T.), care furnizează apă potabilă în Ploiești și platforma industrială Brazi, în perioadele de debite mari și turbidități ridicate pe râul Doftana.

Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare sunt construcții destinate menținerii turbidității apei brute la valori optime, pregătind apa pentru tratament înainte de sezonul de viitură. Bazinul a fost realizat între 1982 – 1986, fiind pus în funcțiune din 1988. La scurt timp după operaționalizare, s-au evidențiat anumite deficiențe, precum deformări ale pereului de dale și exfiltrații.

9 img doc

Conform documentului transmis pentru aprobare de Diana Buzoianu către premierul Bolojan, finanțarea proiectului se face din fonduri ale bugetului de stat prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, din veniturile proprii ale Administrației Naționale „Apele Române” și din alte surse legal constituite.

Pericolul de pierdere totală a capacității de stocare a Bazinului de la Voila

Reparațiile repetate nu au remediat complet deficiențele, deformările și exfiltrațiile persistând și în ultimii ani, cu o intensitate crescută. Situația a determinat ca, din 2008 până în prezent, bazinul de apă curată să funcționeze cu restricții, nivelul maxim al apei fiind limiteat la 479,00 mdM, față de proiectul de 480,20 mdM.

Expertizele efectuate anterior au relevat că deteriorările observate pun în pericol integritatea structurală a bazinului și pot conduce la pierderea completă a capacitului de stocare, arată documentul.

În cadrul planului de intervenție, se propun măsuri complexe, inclusiv:

• oprirea circulației apelor mineralizate cu săruri sulfatice din versantul drept către albia râului Doftana prin culoarul care traversează Bazinul de Apă Curată;
• refacerea etanșării pereului de pe taluzurile interioare și fundație;
• limitarea avariilor repetate ale conductei de aducțiune între Bazinul de Apă Curată și Sistemul Hidrotehnic Voila;

• monitorizarea tasărilor digurilor prin instalarea unui sistem de piezometre în zonele cu deformații

Proiectul va stimula crearea de noi locuri de muncă, susține Buzoianu

Obiectivul principal al intervențiilor este readucerea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare la nivelul de siguranță optim. În plus, proiectul va avea un impact pozitiv asupra mediului socioeconomic, fiind anticipate crearea unor noi oportunități de angajare pentru comunitățile locale din zona de implementare a lucrărilor, se menționează în document.

Pentru aprobarea acestui proiect de act normativ, s-a obținut avizul Consiliului Interministerial pentru Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe nr. 55 din 9.12.2025 și avizele ministerelor interesate, se mai arată în documentul semnat de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Interferențe politice în domeniul hidrografic, inclusiv la stația din Voila

„Specialiștii” USR provin din zona de cadre în formare. Deși partidul promovează transparența, averile conducătorilor din domeniu rămân secrete

Expert internațional avertizează: „Situația de la Paltinu nu e un accident. Semnalează riscul real ca România să rămână fără apă”

Profesorul Cătălin Popescu, președintele Comitetului Național al Marilor Baraje, avertizează că România funcționează pe un mecanism temporar, cu riscuri majore pentru securitatea apei. A atras atenția încă din mai asupra potențialei crize de apă, considerând vulnerabilitățile țării ca fiind extrem de grave.

Gestionarea infrastructurii hidrografice reprezintă o prioritate strategică a țării. Profesorul dr.ing. Cătălin Popescu, cu experiență internațională, semnalează riscurile majore pentru siguranța națională în acest domeniu.

Fără specialiști, investiții corecte și o mentenanță rigurosă, orice sistem ajunge la limita funcționării. România are o legislație solidă privind siguranța barajelor, însă aceasta nu poate înlocui reparațiile, întreținerea sau suplinirea resursei umane. Deși structurile tehnologice sunt sigure din punct de vedere structural, utilizarea echipamentelor învechite devine problematică. Suntem într-un punct critic, necesitând intervenții reale, nu amânări.

Lipsa de viziune pe termen mediu și lung și deficitul de specialiști

Conflictele și contradicțiile din spațiul public reflectă, din păcate, o problemă deja de mulți ani: lipsa de comunicare și coordonare între decidenți și, implicit, o viziune pe termen mediu și lung. Aceasta reprezintă o problemă sistemică, agravată de faptul că, odată cu retragerea specialiștilor historic, există o competiție acerbă pentru câțiva ingineri valoroși. În plus, multe proiecte de infrastructură nu au pe cine să fie încredințate, iar documentația tehnică și informațiile critice se păstrează în memoria celor la vârsta pensionării, nu în arhive digitale, iar unele arhive fizice sunt pierdute sau neglijate.

Informații critice ascunse doar în memoria pensionarilor, nu în arhive digitale

România gestionează peste 200 de mari baraje, cu o medie de vârstă de 45 de ani, iar autoritățile trebuie să întreprindă o modernizare urgentă pentru echipamente și structuri. Se impune un consens național pentru implementarea corectă a legislatiei, pentru o decizie coerentă și pentru mobilizarea resursei umane specializate, consideră expertul.

Este nevoie de un efort comun al tuturor factorilor decizionali. Legislația existentă este bună, dar trebuie aplicată eficient. În lipsa specialiștilor, nu doar pierdem experiență tehnică acumulată în șapte decenii, ci și accentuăm vulnerabilitățile infrastructurale. Informațiile tehnice critice sunt adesea doar în memoria unor ingineri pensionați, iar arhivele fizice sunt, uneori, inexacte sau absente.

Birocrația întârzie întreținerea sistemelor hidrotehnice, riscând inundații majore

Planificarea și implementarea întreținerii necesită timp. Procedurile administrative pot dura de trei sau patru ori mai mult decât intervențiile tehnice. Este vital să consolidăm structurile de decizie și să atragem tineri ingineri pentru a asigura funcționarea sigură a infrastructurii hidrotehnice, pentru a preveni dezastrele naturale.

Specialistul evidențiază un dezechilibru semnificativ între fazele decizionale și cele de execuție, unde lucrările de mentenanță pot fi întârziate ani buni din cauza birocrației.

Recomandări ale autorului

Diana Buzoianu nu a putut răspunde corect în cadrul unui studio TV la întrebarea despre numărul actual de baraje în lucru.

Lipsa inginerilor hidrotehnicieni rămâne o problemă critică, conform decanului Facultății de Hidrotehnică de la Politehnică.

Este necesară o anchetă asupra modului în care au fost gestionate criza apei și eventualele neglijențe, pentru a preveni un dezastru natural major.

Diana Buzoianu acuză Administrația Națională „Apele Române” de gestionare deficitară a fondurilor, afirmând că trebuie reformate pentru eficiență.