Chiar dacă România înregistrează cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, Banca Națională a României (BNR) a decis în prima ședință de politică monetară din acest an să mențină rata dobânzii de referință la 6,5% anual. În anul precedent, dobânda de politică monetară a rămas neransformabilă în contextul în care inflația aproape de 10% a rezultat din transferul integral al creșterii TVA în costuri.

Inflația în România persistă aproape de 10%, iar ratele dobânzilor nu pot fi reduse, generând nemulțumire în rândul populației, care resimte din ce în ce mai intens presiunile economice. Conform datelor publicate de Banca Națională a României, rata anuală a inflației a înregistrat o scădere ușoară în ultimele trei luni ale anului 2025, de la 9,88% în septembrie la 6,96%. Totuși, inflația a fost peste estimarea BNR de 9,6%, realizată în noiembrie, motiv pentru care instituția a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Inflația a crescut în principal în a doua jumătate a anului trecut, ca urmare a creșterii prețurilor la energie și a majorărilor de TVA și accize. Specialiștii anticipează acum că BNR va reduce ratele dobânzilor abia din luna mai, înainte ca inflația să înceapă să scadă în partea a doua a anului.

Deciziile BNR privind ratele dobânzilor

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, reunite în ședința din data de 19 ianuarie 2026, a hotărât următoarele:

• Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an;
• Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an;
• Conservarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor financiare.

Consumului populației continuă diminuarea și în 2026

Având în vedere menținerea unui nivel ridicat al inflației, consumul cetățenilor continuă să scadă, ca urmare a costurilor crescute ale creditelor și a puterii de cumpărare diminuate. Datele arătate de Banca Națională indică o diminuare a activității economice din trimestrul III al anului trecut cu 0,2%, deși anterior creșterea a fost de 1,1%. De asemenea, scumpirile accentuate ale energiei și serviciilor din 2025 au avut un impact asupra comportamentului de consum al românilor, care devin mai prudenți în cheltuieli. În 2025, consumul național a scăzut cu 4,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform datelor Institutului Național de Statistică.

„Activitatea economică s-a restrâns în trimestrul III 2025 cu 0,2%, după o creștere de 1,1% în trimestrul anterior (variație trimestrială), ceea ce sugerează o intensificare a deficitului de cerere agregată, conform estimărilor oficiale”, se transmite în comunicatul BNR.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

• Este semnul unei crize economice iminentă? Semnele negative devin evidente: închiderea fabricilor, șomaj în creștere și scăderea consumului. Primele articole despre evoluția principalilor indicatori economici: sectoarele industrial, construcții și nivelul consumului
• Deciziile BNR la început de an indică o creștere a datoriei externe totale a României cu 24 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025, atingând o sumă totală de 227 miliarde de euro.