România se confruntă cu o blocare crescută a proiectelor hidroenergetice, cauzată de litigiile inițiate de ONG-uri de mediu și de modificări legislative în pregătire, ceea ce pune în pericol securitatea energetică națională și stabilitatea sistemului de alimentare cu apă. Circa o treime din electricitatea produsă în țară provine din hidrocentrale, iar recentele decizii și acțiuni punitive riscă să provoace un dezastru energetic și ecologic.

Blocaje și litigii asupra hidrocentrale

În prezent, opt hidrocentrale sunt blocate prin proceduri legale, fiind puse sub acțiune de ONG-uri de mediu. Acestea contestă avizele și autorizațiile necesare pentru funcționare. Opt proiecte se află încă în proces de judecată, fiind afectate de avizele de mediu și de interpretări diferite ale legislației. Un număr semnificativ de hidrocentrale, inclusiv cele în faza de proiect, sunt în impas din cauza acțiunilor legale.

Inițiative legislative și riscuri pentru securitatea națională

În februarie, un proiect legislativ reluat de deputați și senatori prevede introducerea hidrocentralelor în lista obiectivelor de securitate națională, formalizată prin hotărâre a CSAT, la propunerea ministrului Energiei și cu avizul prim-ministrului. Acest statut le-ar permite să beneficieze de derogări extinse de la normele legale existente, inclusiv în domenii precum mediu, urbanism și achiziții publice. Procesul legislativ însă poate întâmpina întârzieri din cauza duratei și formalismului în dezbaterea parlamentară.

Declarații și poziții oficiale

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, consideră că activitatea ONG-urilor de mediu periclitează obiectivele strategice ale țării. El a anunțat pregătirea unui pachet legislativ pentru CSAT, în vederea includerii hidrocentralelor în lista proiectelor de siguranță națională. Ivan subliniază că șase hidrocentrale sunt blocate la nivel de proiect, fiind lipsite de avizele de mediu. Printre ONG-urile foarte active în această zonă se numără Greenpeace, Declic, Bankwatch România, Agent Green și WWF România.

Implicațiile acțiunilor ONG-urilor și conflictele de interese

Declic, un ONG cunoscut pentru campanii dure în domeniul hidroenergiei, a reușit recente blocări, precum cea a Barajului Mihăileni, acuzată de judecători în februarie 2026. În spatele acestor campanii, unii experți susțin că ar sta oameni de afaceri sau politicieni cu interese directe. Fondatoarea Declic, Roxana Brădățan, a fost membră a Consiliului de Administrație al Cooperativei de energie, dar neagă legătura cu acțiunile împotriva hidrocentralelor.

Analize și opinii contrare

Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică, afirmă că hidrocentralele asigură funcțiile de regularizare a râurilor și protecție împotriva inundațiilor. El critică puternic acțiunile ONG-urilor de mediu, susținând că în spatele acestora se află interese ale unor baroni locali, interesați în exploatarea lacurilor pentru turism și alte scopuri economice. Păcuraru avertizează că demolarea hidrocentralelor riscă să provoace blackout și pagube materiale majore.

Controverse despre impactul asupra mediului și metodologia de evaluare

Expertul în energie contrazice acuzațiile că hidrocentralele distrug mediul, explicând că lacurile de acumulare nu afectează circulația naturală a râurilor dacă sunt gestionate corect. El subliniază că distribuirea debitului de apă este echilibrată pentru a proteja ecosistemul. Președintele Asociației Energia Inteligentă critică modul în care se realizează auditul de mediu în România, acuzând metoda de evaluare, care se concentrează prea mult pe suprafața unui metru pătrat, în loc de bazinul hidrografic în ansamblu. El consideră că legislația actuală e tendențioasă și favorizează interesele unor ONG-uri.

Practici dubioase și finanțări suspecte

Experți spun că ministerele supervizează ONG-uri care apoi le dau statului în judecată pentru blocarea proiectelor. Conform unor surse, ministerul MIPE finanțează organizații care apoi vor să oprească hidroproiecte majore. În prezent, s-au investit peste 5 miliarde de euro în hidrocentrale, din fonduri românești și europene, dintre care 1,5 miliarde mai trebuie încă investite. Toți românii au plătit pentru aceste investiții, fiind cheltuiți 120 lei fiecare, iar costurile pentru demolare sunt evaluate la 160 lei pe cap de locuitor, pentru ca proiectele să fie dezafectate.

Riscuri și consecințe asupra populației

Ultimii 35 de ani au înregistrat 25 de decese cauzate de inundații în Moldova. În peste 300 de localități, sute de mii de oameni suferă de lipsa apei potabile sau de efecte ale secetei. Investigarea problemelor a evidențiat că, deși nu există legătură directă cu proiectele hidroenergetice, lipsa investițiilor din ultimele decenii a agravat situația. Specialiștii avertizează că proasta gestionare și blocajele legislative au permis accentuarea vulnerabilităților sistemice.

Acestea sunt datele concrete care indică o criză în domeniul hidroenergiei, generată de conflictele între interesele economice, legislația în schimbare și campaniile de mediu din ultima perioadă.