Grecia, țara considerată anterior „veriga slabă” a Uniunii Europene, a revenit impresionant în zona euro după ce a trecut de la faliment la statutul de lider, odată cu alegerea ministrului grec de finanțe, Kyriakos Pierrakakis, în funcția de președinte al Eurogrupului.

În timp ce Grecia a reușit să își revină, România încă nu poate visa la apartenența la blocul monetar european. Economia noastră se confruntă cu încetiniri, măsuri de austeritate și cu cea mai mare inflație din Europa.

Acum puțin peste un deceniu, Grecia a intrat în faliment și a fost salvată prin programe internaționale riguroase, iar scenariul ieșirii din zona euro („Grexit”) părea inevitabil. Totuși, astăzi, această țară este stabilă din punct de vedere economic și îi oferă Uniunii Europene președintele Eurogrupului, organismul ce coordonează politicile economice ale celor 20 de state din zona euro. România, deși nu a trecut printr-un faliment, se confruntă cu inflație galopantă și dezechilibre fiscale, iar evoluția Greciei ar trebui să fie un semnal de alarmă.

Cum a transformat Grecia de la faliment în exemplu pentru statele Europene

Redresarea economică a Greciei a fost fundamentată pe reforme structurale, în special digitalizarea administrației publice. Aceasta a diminuat corupția, a optimizat relația dintre cetățeni și stat și a demonstrat investitorilor internaționali că țara nu mai este blocată în birocrație și cozile interminabile.

Nu doar digitalizarea a redresat Grecia, ci și o combinație de reforme impopulare și discipline fiscale stricte. Guvernul elen a avut în vedere reducerea datoriilor publice pe o traiectorie descendentă, menținând în același timp politici fiscale riguroase, chiar și în perioade politice dificile. Excedentele bugetare primare au devenit o normă, iar reducerea datoriilor a fost prioritatea națională.

Revenirea Greciei în poziția de lider în cadrul Eurogrupului reprezintă o dovadă clară că politicile fiscale coerente pot revitaliza o țară și pot schimba destinul acesteia. În trecut, Grecia participa la reuniunile Eurogrupului cu temeri de colaps financiar, iar acum, un oficial grec conduce discuțiile despre viitorul euro, reducerea datoriilor și stabilitatea financiară a întregului bloc european. Alegerea lui Kyriakos Pierrakakis ca președinte al Eurogrupului indică faptul că statele membre apreciază progresele economice și credibilitatea Greciei.

„Grecia a evoluat de la aproape excluderea din zona euro la un rol de lider, demonstrând că reformele și politicile coerente pot transforma radical situația unei națiuni.”

Care este problema României? Lipsa unor direcții clare pentru viitor

Atunci când analizăm România, perspectivele sunt limitate de aceleași probleme structurale existente. Măsurile fiscale anunțate sau implementate sunt așteptate să resimță impactul în economie, influențând direct consumul.

De asemenea, inflația națională continuă să fie cea mai ridicată din Uniunea Europeană, iar deficitul bugetar rămâne peste limitele europene. Această situație menține România în zona de risc fiscal permanent și exercită presiuni sporite din partea Comisiei Europene, reducând disponibilitatea de manevră economică.

În timp ce Grecia discută despre reducerea datoriei și consolidarea fiscală, România achită dobânzi mari pentru creditele costisitoare contractate.

Spre deosebire de Grecia, unde reformele structurale susțin austeritatea, în România se aplică unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Uniunea Europeană, dar fără rezultate evidente. Deși guvernul Bolojan aștepta majorări semnificative ale veniturilor din TVA și alte măsuri fiscale, acestea au inhibat consumul și investițiile, provocând încetinirea creșterii economice.

România are ce învăța din experiența Greciei

Grecia și-a consolidat poziția administrativă și influența, în timp ce România rămâne pasivă în deciziile economice majore ale Uniunii Europene. Astfel, țara noastră riscă să plătească cele mai mari dobânzi din UE raportate la venituri, iar datoria publică să crească alarmant, scenariu similar cu cel trăit de Grecia, care a reușit totuși să se redreseze radical pe scena europeană.

Sfaturi din partea autorului:

Măsurile adoptate de guvernul Bolojan nu au avut efecte pozitive; dimpotrivă, au afectat economia, au inhibat consumul și au stagnat investițiile. Creșterea TVA nu a generat venituri suplimentare în buget.

Pe măsură ce inflația din România devine dificil de controlat, celelalte state membre ale UE caută soluții de redresare economică. Investitorii devin tot mai prudenți, iar Banca Națională avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia națională.