Confruntați cu facturi tot mai costisitoare la energie electrică – mai ales după eliminarea, începând cu 1 iulie 2025, a plafonării susținute de stat – mulți români se întreabă de ce avem cele mai ridicate tarife pentru energie în Europa, în ciuda faptului că țara noastră produce gaze și energie electrică.

Unele cauze sunt clare: nu dispunem de capacități de stocare comparable cu cele din alte țări europene și exportăm surplusul de energie în rețea, în timp ce la consum mare, cumpărăm energie la prețuri exagerate. Alți factori sunt legati de politicile fiscale ale Guvernului, de la TVA-ul majorat din vara trecută în pachetul Bolojan și până la taxele ascunse inclusiv în facturi.

Un impact îl are și contextul energetic global, care influențează prețul de tranzacționare al energiei, precum și apetitul excesiv al furnizorilor de energie.

Gândul a discutat cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru a identifica măsuri pe care românii le pot lua pentru a evita să fie sufocați de facturile la electricitate.

România, lider în Europa la distrugerea resurselor energetice tradiționale

Prin analiza ultimilor 10 ani, se remarcă faptul că, spre deosebire de alte state europene care au făcut investiții în producția proprie, România a pierdut peste 20% din capacitatea de producție energetică și și-a redus cu 56% capacitatea de generare de energie pe bandă. Ca urmare, importăm peste 20% din energie, la costuri ridicate.

România înregistrează o politică energetică a Uniunii Europene, caracterizată prin închiderea integrală a centralelor termice și a unităților pe cărbune, cele care susțineau anterior și producția de energie electrică.

• În ultimul deceniu, majoritatea statelor din Europa au investit în capacități de producție energetică, în timp ce România a închis în mod accelerat termocentrale și mine pe cărbune, fără a realiza suficiente investiții pentru a compensa acest deficit.
• Noile unități inaugurate nu au compensat integral capacitățile desființate.
• Deși companiile de stat din sectorul energetic au înregistrat profituri importante datorită creșterii TVA și a prețurilor, aceste câștiguri nu s-au reflectat în facturile consumatorilor.

Subiectul aderării la euro și prețul energiei electrice: Bulgaria devansează România

Este relevant să menționăm și exemplul Bulgariei, țară care, deși economic mai puțin prosperă decât România, are în prezent cele mai mici tarife pentru energie electrică. După ce a avansat spre moneda euro, aderând la uniunea monetară în 2024, Bulgaria ne depășește și în domeniul energiei, oferind cele mai accesibile prețuri din Europa.

• Țara de la sud de Dunăre exemplifică modul în care poate fi gestionat sistemul energetic – tarife mici, capacități de producție și stocare eficiente. Noi doar promovăm proiecte pe hârtie, susține Asociația Energia Inteligentă (AEI).

• Din iulie 2025, România a intrat într-o piață de energie liberalizată, dar schimbarea a fost efectuată brusc și fără o comunicare adecvată. După ani de plafonări, statul a retras protecția și nu a furnizat cetățenilor instrumente de adaptare. Potrivit AEI, această tranziție a dus la o creștere medie a tarifelor cu peste 60% în câteva luni, fără reforme reale.

Anomalie structurală: surplus diurnic de energie, importuri seara la prețuri exorbitante

Ministrul energiei, Bogdan Ivan, explică faptul că tarifele exagerate pentru consumatori sunt cauzate de surplusul de energie generat în timpul zilei, pe care România îl dă în rețea, și de importurile scumpe din seara, de până la 1.000 de ori mai costisitoare.

După numirea în funcție, ministrul Ivan a anunțat măsuri precum:

• Modificarea legii 123 pentru facilitarea instalării de capacități de stocare (baterii)
• Redeschiderea centralelor de la Mintia și Iernut
• Proiecte de interconectare energetică cu țările vecine
• Investiții în rețele, diversificarea resurselor, nu doar în sectorul regenerabil
• Accesarea fondurilor UE pentru energia nucleară

Producție excesivă în momente de cerere redusă și lipsa capacităților de stocare

Dumitru Chisăliță a explicat pentru Gândul că facturile mari se datorează mai multor factori, printre care valoarea ridicată a prețului mediu de piață (PZU), lipsa bateriilor de stocare, și un dezechilibru între producție și cerere.

”Există multiple cauze pentru prețurile mari din România. Creșterea PZU, precum și contractele forward, au fost influențate de factorii interni ai sistemului energetic. De asemenea, capacitățile adiționale au fost dezvoltate fără a include soluții de stocare, iar când energia produce exces, aceasta fie este exportată, fie rămâne neconsumată, ceea ce distorsionează prețurile.”

El explică că excedentul de energie produs în timpul zilei este utilizat în momentele de cerere redusă, în special dimineața și pe timpul iernii, când lipsesc resursele ieftine și abundente. Astfel, energia ieftină lipsește la momentele de vârf, forțând importurile costisitoare.

Situarea excesului de producție în momente de cerere scăzută duce la o situație în care se importă energie scumpă, și chiar se exportă cea ieftină, ceea ce distorsionează echilibrul pieței și crește prețurile la consumatorul final.

Furnizorii achiziționează energie la prețuri mari în perioadele de vârf, influențate de cerere

În acest sistem complex, furnizorii trebuie să cumpere energie în perioadele de vârf, atunci când prețurile sunt ridicate, ceea ce contribuie la creșterea tarifelor pentru consumatorii finali.

”Atunci când cererea este scăzută, prețul este mic și energia este vândută la prețuri mici, însă în perioadele de vârf, când cererea crește, prețurile devin foarte mari. Această dinamică explică diferențele de preț ale energiei în timpul producției și consumului, precum și jocul prețurilor în piața energiei electrică. La cerere mare, prețurile cresc semnificativ, iar la cerere redusă, scad. Astfel, se ajunge în situația imposibilă de a produce energie ieftină și multă, pe care nu o putem stoca, dar pe care o dăm în export sau o cumpărăm scump atunci când avem nevoie.”

Impactul taxelor și accizelor ascunse asupra facturilor de energie

Un alt factor esențial în formarea tarifelor îl reprezintă măsurile fiscale luate de Guvernul Bolojan, precum creșterea TVA, precum și alte taxe și contribuții ascunse în facturi. În ultimii ani, poverile fiscale asupra sectorului energetic au crescut constant, fiind transferate către consumatori.

• Taxarea energetică în România a crescut constant în ultimii 5-6 ani, adăugând noi procente pentru companii, operatori, și consumatori. Creșterea TVA-ului din iulie a fost unul dintre motivele principale pentru majorarea tarifelor, iar în spatele prețurilor finale s-au adăugat și alte taxe, de multe ori suprapuse, atât la vedere, cât și ascunse, în costurile din facturi.

Pierderi semnificative în sistemele de transport și distribuție

Mai există o cauză internă, legată de ineficiența sistemelor de distribuție și transport, care generează pierderi semnificative, costuri suportate de consumatori la final.

”Pierderile mari atât pe sistemul de transport, cât și pe cel de distribuție, se transformă în costuri, și aceste costuri sunt suportate tot de consumatorul final.”

Factori externi care influențează prețul ridicat al energiei electrice

Există, de asemenea, trei cauze majore din afara țării.

1. Dispariția unor resurse foarte ieftine și relativ abundente din zona est-europeană, precum energia electrică produsă în Ucraina până în 2022. Aceasta a reprezentat o sursă importantă de import, acum înlocuită de surse semnificativ mai costisitoare.
2. Un alt factor este cererea crescută în Ucraina, Moldova și alte zone est-europene, alimentată și prin importuri din Grecia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și România. Cererea în creștere duce la prețuri ridicate pe piața regională.
3. Există și blocaje în rețeaua europeană de energie, în special în Austria, ceea ce împiedică transportul energiei ieftine din vestul și centrul Europei către sud-est-ul european. Aceste cauze externe mențin prețul PZU în România la circa 23-24 euro pe megawatt, peste media europeană, influențând și prețurile contractelor pe termen lung și cotatia gazului.

Eliminarea plafonării energiei nu a fost pregătită adecvat; furnizorii au utilizat oportunitatea pentru tarife maxime

Specialistul consideră că autoritățile nu au explicat suficient populației momentul și implicațiile eliminării plafonării, implementată din 1 iulie 2025. Aceasta a creat oportunitatea pentru furnizori să includă în contracte prețuri maxime, prost comunicate, și astfel, consumatorii au plătit tarife mari.

”Lipsa unei pregătiri corespunzătoare a pieței a fost o greșeală; comunicarea deficitară și nespecificarea etapelor de adaptare au dus la creșteri abrupte ale prețurilor, întrucât consumatorii nu au avut instrumente pentru a reacționa. În lipsa informării și a unei educații pentru concurență, toți au fost impulsionați să accepte tarife maxime, chiar dacă acestea depășeau media prețurilor plafonate.”

Asociația noastră a atras atenția încă din 2024 că această explozie de tarife este iminentă, dar nu s-au făcut demersuri pentru prevenție, iar consecințele au fost creșteri dramatic de prețuri.

Schimbarea furnizorului, soluția cea mai eficientă pentru reducerea costurilor; reacția consumatorului influențează piața

Dumitru Chisăliță afirmă că consumatorii încep să înțeleagă avantajul de a compara și a alege oferte mai avantajoase, iar această schimbare a dus la reducerea tarifelor. În opinia sa, această strategie reprezintă cea mai eficientă metodă pe termen lung pentru scăderea facturilor.

”Potrivit președintelui ANRE, în perioada iulie – decembrie 2025, aproximativ 500.000 de clienți și-au schimbat furnizorul de energie, reprezentând circa 5% din consumatori. Acest fapt a dus la o reducere medie a tarifelor cu 6%.

În timp ce consumatorii reacționează, prețurile scad; în decembrie 2020, oferta a fost cu 35% mai mică decât media prețurilor plafonate, iar mulți preferă să plătească între 1,5 și 1,6 kw/oră, față de peste 5% în plus față de tarifele de bază, reducând astfel facturile dacă schimbă furnizorii.

Există două soluții principale: eligibilitatea de a alege un furnizor cu tarife mai mici și reducerea fiscalității. Împreună, acestea ar putea duce la o diminuare de aproximativ 10% a facturii, urmând ca adaptarea corespunzătoare a bazei de producție și stocare să adauge încă 10%, pe termen lung.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

• Hidroelectrica a încheiat un parteneriat cu grupul francez EDF pentru relansarea proiectului Tarnița-Lăpușești, evaluat la un miliard de euro.
• Alin Tișe, lider al PNL, a criticat atacurile la adresa Justiției și a atras atenția asupra faptului că 85 de milioane de euro anual reprezintă comisioane pentru câțiva specialiști din sectorul energetic.