Insectele, în special țânțarii și căpușele, își extind „teritoriul” ca urmare a schimbărilor climatice, determinând creșterea numărului de epidemii și răspândirea bolilor tropicale în țări mai temperate și mai dezvoltate.
Diseminarea geografică a unor virusuri periculoase precum dengue, Zika și virusul West Nile în țările dezvoltate – inclusiv în Europa – are loc în contextul în care eforturile de combatere a malariei și a altor afecțiuni transmise de insecte din zonele mai sărace sunt amenințate de reducerea finanțării pentru sănătate la nivel mondial.
Aceste tendințe pun în pericol progresele realizate în combaterea agenților patogeni transmiş de vectori în domeniul animalelor, inclusiv decenii de investiții și tehnologii avansate, precum utilizarea bacteriilor, ingineria genetică și dezvoltarea de noi vaccinuri, arată Financial Times.
Schimbările climatice facilitează extinderea pericolului în Europa
„Așa cum modificările climatice permit acestor vectori să se deplaseze în zone noi, precum Europa, bugetele alocate pentru controlul și diminuarea lor sunt în scădere”, afirmă Martin Hibberd, liderul departamentului de biologie a infecțiilor de la London School of Hygiene and Tropical Medicine.
„Există o șansă reală ca dengue și alte boli transmise de vectori să devină frecvente în următoarele decenii, aducând neplăceri precum cele asociate anterior cu regiunile tropicale mai la nord.”
Boli transmise de vectori sunt propagate între oameni prin intermediul animalelor purtătoare de agenți patogeni. Primele pericole includ insecte, în special țânțari și purici, precum și arahnide, precum căpușele și acarienii.
1/6 din bolile infecțioase sunt transmise de insecte
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, bolile transmise de insecte reprezintă o șesime din totalul afecțiunilor infecțioase.
Pericolul reprezentat de insecte este evidențiat de răspândirea frecventă a febrei dengue, cunoscută și ca „febra oaselor sparte”, transmisă de țânțarul Aedes albopictus. În 2024, s-au înregistrat un număr record de 14,6 milioane de cazuri de dengue în peste 100 de țări, indică OMS.
Jumătate din populația globului este expusă riscului de îmbolnăvire
Aproximativ 50% din populație este acum expusă riscului de a contracta boli, conform organismului mondial de sănătate, care estimează că până la 400 de milioane de persoane sunt infectate anual. Creșterea temperaturilor, ploile abundente și umiditatea mare au amplificat această problemă, împreună cu factorii precum mobilitatea populației și sisteme de sănătate vulnerabile.
În august, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a raportat focare în creștere ale infecției cu virusul West Nile și ale bolii cu virusul chikungunya. Perioadele de transmisie a bolilor transmise de țânțari s-au prelungit și s-au intensificat din cauza temperaturilor ridicate, verilor lungi, iernilor mai blânde și modificărilor în regimul pluviometric, precizează institutul.
„Pe măsură ce riscurile legate de bolile transmise de țânțari evoluează, tot mai mulți oameni din Europa vor fi expuși în viitor”, explică Céline Gossner, coordonator al secției ECDC pentru bolile transmise de vectori.
„Este urgentă consolidarea și extinderea măsurilor ecologice și eficiente de control al țânțarilor.” În America, o preocupare tot mai acută constituie răspândirea bolii virale Oropouche, transmisă prin musculițe și, posibil, prin anumite specii de țânțari. Simptomele includ febră, dureri musculare și voma – iar pentru moment, nu există tratament specific disponibil.
Țânțarul, cel mai mortal vector
Țânțarul este, după numărul de decese, cel mai letal „vector”. În 2024, s-au înregistrat circa 610.000 de decese cauzate de malarie, conform OMS, reprezentând o reducere față de cei 864.000 înregistrati în 2000, datorită investițiilor în control. Malaria a fost odinioară o afecțiune frecventă în SUA și Europa, dar a dispărut odată cu îmbunătățirea condițiilor de locuit și salubrității. Însă, este temere acum o revenire a bolii.
Italia a raportat primele cazuri în decurs de peste jumătate de secol. Este vorba despre țânțarul Anopheles sacharovi, care transmite malaria, conform unui studiu publicat anul trecut. La nivel global, progresele obținute sunt amenințate de conflicte, migrații și reducerea programelor precum Inițiativa Anti-Malarie a SUA, înființată acum două decenii.
În Asia de Sud-Est, conflictele din 2021 și războiul civil din Myanmar amenință să saboteze eforturile de eliminare a malariei în regiunea Mekong, după o lungă perioadă de progres remarcabil.
Căpușe și purici – impact în creștere asupra populației
Deși agenții patogeni transmiși de căpușe și purici afectează în mare parte alte animale, impactul asupra oamenilor devine tot mai accentuat. Boala Lyme, transmisă prin mușcături de căpușe, se extinde pe noi suprafețe geografic, inclusiv în SUA, fiind urmărită și utilizându-se metode digitale. Specialiștii integrează și inteligența artificială pentru a analiza datele și a prognoza tendințele altor boli transmise de vectori.
Tacticile de combatere se diversifică, incluzând vaccinuri pentru malarie, considerate soluții complementare, mai degrabă decât factori care schimbă radical situația.
Extinderea riscurilor legate de bolile transmise de insecte
Studiile clinice au demonstrat că vaccinurile au redus cazurile de malarie cu peste 50% în primul an, însă sunt necesare patru doze repartizate pe doi ani pentru efect maximal. Alte tehnologii includ utilizarea bacteriilor Wolbachia, instalate natural în diverse insecte, pentru a reduce creșterea virusurilor la țânțarii adulți. De asemenea, țânțarii modificați genetic au fost eliberați pentru combaterea malariei, în țări precum Djibouti. Această metodă implică modificarea genetică a masculilor pentru a distruge puilor femele înainte de maturizare, însă a stârnit dezbateri etice privind impactul asupra ecosistemelor.
Amenințările legate de bolile transmise de insecte continuă să avanseze, precum și eforturile de combatere, iar confruntarea acestor tendințe va decide rezultatul pentru sănătatea publică globală.
RECOMANDĂRIA AUTORULUI
