Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a discutat despre evoluția fenomenului de dezinformare și metodele de control a opiniilor publice într-o emisiune transmisă live de Gândul, în cadrul „Marius Tucă Show”. El a afirmat că, în prezent, nu mai sunt vizate doar informațiile false, ci și interpretările sau punctele de vedere, ceea ce reprezintă o schimbare semnificativă față de trecut.

Primul laborator dedicat analizei dezinformării în România

Dungaciu a spus că primul laborator specializat în analiza dezinformării din România a fost înființat la Institutul de Relații Internaționale, denumit LARICS. El a explicat că acest laborator a fost creat pentru studierea și monitorizarea dezinformării în mediul online și media.

Dezinformarea, un fenomen istoric

Sociologul a afirmat că fenomenul dezinformării nu este nou, fiind practicat de mult timp. El a menționat că astfel de practici există și sunt studiate în manuale, iar serviciile secrete pregătesc astfel de domenii de mulți ani.

„Dezinformare e de când lumea. E teoretizată, e în manuale, serviciile secrete au manuale, se pregătesc.”

Pentru ilustrație, el a adus exemplul unei informații conform căreia Banca Națională ar fi declarat că euro va ajunge la 40 de lei, pe care o consideră o dezinformare.

Schimbări în modalitatea de control și cenzură a opiniei publice

Profesorul a explicat că problema actuală nu mai este strict combaterea informațiilor false, ci controlul opiniei și a anumitor subiecte publice.

„Ei nu se referă la faptul de dezinformare, la minciună din presă. Ei, pentru prima dată în România, și asta e noutatea, îți cataloghează ca dezinformări narațiunile.”

El a subliniat că orice discuție despre anumite subiecte poate deveni problematică dacă nu respectă linia oficială, fiind trecută în categoria dezinformării.

Restricții asupra discuțiilor și opiniei publice

Dungaciu a spus că orice expresie sau dezbatere care nu aderă la narațiunea oficială poate fi blocată sau cenzurată.

„Faptul că vorbești despre un anumit lucru este deja dezinformare. Eu spun: alegerile prezidențiale turul 2 au fost falsificate. Bum! Interzis.”

El a avertizat că, în noua paradigmă, exprimarea unor opinii considerate neacceptate oficial poate duce la restricții, precum blocarea conturilor pe rețele sociale sau eliminarea din platforme.

Opinii catalogate ca dezinformare și eliminarea din spațiul public

Potrivit lui Dungaciu, autoritățile sau entitățile care controlează discursul public impun anumite filtre asupra subiectelor.

„Narațiunea despre e interzisă dacă nu vorbești conform. Nu e vorba de faptul în sine, de o omisiune, de o greșeală. Narațiunea pe un anumit subiect, n-ai voie să mai vorbești decât ce îți da de acolo.”

El a atras atenția că această practică amintește de metodele bolșevismului sau nazismului, în sensul controlului total asupra opiniilor.

Condamnarea cenzurii și a cenzurii digitale

Dan Dungaciu a susținut că această manieră de a controla discursul reprezintă o formă de gândire autoritară.

„Ei au pus opiniile și narațiunile la dezinformare. Asta e schimbarea majoră. Aici este bolșevismul și nazismul în floare. Pentru că asta e gândirea lor. Nu gândești ca mine? Te-am arestat. Te-am scos din joc. Te-am anulat. Ți-am anulat Facebook-ul.”

El a avertizat asupra riscului de a se ajunge la eliminarea fizică sau digitală a celor care nu acceptă opinia oficială.

Aceste afirmații reflectă preocuparea pentru evoluția cenzurii și controlul discursului în contextul actualului cadru politic și social.