Premierul României, Ilie Bolojan, a devenit subiectul unor reacții dure după interviul acordat pentru presa franceză, Le Figaro, în care și-a exprimat poziții referitoare la dreptul de veto în Uniunea Europeană. Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR, a criticat declarațiile și a avertizat cu privire la posibile riscuri pentru suveranitatea țării. Acesta a solicitat o dezbatere publică urgentă pe acest subiect.

Reacție dură a lui Dan Dungaciu după interviul premierului

Dan Dungaciu a afirmat că decizia europeană de eliminare a dreptului de veto a fost deja luată la Zagreb, în cadrul Partidului Popular European (EPP), de la începutul anului 2026. Potrivit lui Dungaciu, în Consiliul European, care decide politica externă și de securitate a UE, deciziile se vor lua prin majoritate decât prin unanimitate. El a spus că această schimbare ar duce la renunțarea completă a statelor naționale la suveranitate.

Prim-vicepreședintele AUR a comentat că această decizie reprezintă o încercare de a elimina protecția pe care o oferă dreptul de veto statelor mici, pentru a permite Uniunii Europene să impună decizii fără acordul individual al fiecărui stat. Dungaciu a menționat că premierul Bolojan, membru al Partidului Liberal, pare să sprijine acest proces, chiar dacă a declarat public despre eliminarea dreptului de veto.

Critici la adresa declarațiilor și poziției premierului

Dan Dungaciu a afirmat că declarațiile premierului Bolojan din interviu pot fi semnalul unei lipse de înțelegere a semnificației acestora. El a subliniat că, potrivit Constituției României, statul este „un stat național, suveran și independent”, iar renunțarea la dreptul de veto necesită modificarea tratatelor UE, în mod explicit.

„Premierul a spus clar că renunțarea la dreptul de veto se poate realiza doar prin modificarea Tratatului de la Lisabona, o procedură dificilă, deoarece fiecare stat are dreptul de veto asupra acestei schimbări”, a explicat Dungaciu.

El a mai adăugat că declarațiile premierului par a fi lipsite de conștientizare a implicațiilor politice, indicând o posibilă lipsă de discernământ în privința consecințelor acestor decizii.

Posibile scenarii și presiuni externe

Conform afirmațiilor lui Dungaciu, în sferele diplomatice europene se pregătește o „mai bună implementare a Tratatului de la Lisabona”, ceea ce presupune presiuni semnificative asupra statelor pentru a renunța la suveranitate.

El a sugerat că există o intenție clară de a modifica legislația europeană pentru a permite decizii fără unanimitate, ceea ce va complica procesul de luare a deciziilor pentru statele membre. Potrivit analizei sale, această direcție politică ar fi fost deja discutată de la începutul anilor 2020 și s-ar pregăti intens în Bruxelles.

De asemenea, Dungaciu a criticat lipsa unei înțelegeri solide din partea premierului față de politica internațională, etichetând interviul ca fiind unul de disperare, menit să transmită un semnal de fidelitate față de partid și externalizare a sprijinului.

Apel la responsabilitate și respect pentru Constituție

Dan Dungaciu a făcut apel la premierul Bolojan să fie conștient de importanța suveranității naționale și să respecte prevederile Constituției României. El a insistat că, potrivit Articolului 1, statul român este „un stat național, suveran și independent”, și că această suveranitate trebuie apărată.

„Faptul că în Constituție se menționează acest lucru ar fi trebuit să-l determine pe premier să fie mai atent la declarațiile sale”, a afirmat Dungaciu. El a adăugat că orice modificare legislativă privind dreptul de veto trebuie să se facă în mod explicit, prin amendamente legislative și tratate, nu prin exprimări simple.

Necesitatea unei dezbateri publice

În ultimul său avertisment, Dungaciu a cerut ca premierul Bolojan să inițieze o dezbatere națională despre consecințele renunțării la drepturile suveranității României. El a considerat că este o obligație fundamentală a liderilor politici să informeze populația și să fie responsabili în deciziile care pot afecta independența țării.

„Întrebați românii dacă sunt de acord cu această direcție. Discutarea onestă despre federalizarea Europei și despre ce înseamnă renunțarea la suveranitate trebuie să fie o prioritate pentru clasa politică”, a concluzionat Dungaciu.

El a subliniat că orice lider al țării are responsabilitatea de a fi un „om de stat” și nu doar un politician care urmează comandamentele externe.