Un nou seism a avut loc în zona seismică Vrancea, anunță Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Seismul din duminica, 21 decembrie, a avut magnitudinea de 3,1 grade pe scara Richter.

Cutremurul s-a produs în regiunea seismică Vrancea, la o adâncime de 137,3 km, la ora 08:27, fiind aproape de următoarele localități: 55 km vest de Focșani, 59 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 61 km nord-vest de Buzău, 67 km est de Brașov, 84 km nord-est de Ploiești.

Cele mai intense cutremure din acest an, ambele cu magnitudinea 4,4, au avut loc pe 13 februarie, în județul Buzău, respectiv pe 11 mai, în Vrancea. În anul precedent, cel mai sever seism a avut magnitudinea de 5,4 și s-a înregistrat în județul Buzău, pe 16 septembrie.

De asemenea, pe 1 decembrie, de Ziua Națională, au fost semnalate două seisme, cu magnitudini de 3,8 și, respectiv, 3,3, în regiunea seismică Vrancea, conform transmsiilor INCDFP.

Când ar putea avea loc un seism de mare intensitate

Sfârșitul anului 2025 a adus o activitate seismică intensificată în zona Vrancea, după ce sâmbătă a fost înregistrat un seism, la 10:44, cu magnitudinea de 3,2 și o adâncime de 85 km.

Seismologul Gheorghe Mărmureanu explică momentul unui viitor cutremur major în România. El estimează o magnitudine cuprinsă între 7,2 și 7,9 grade pe Richter, putând ajunge chiar și la 8 grade.

Analizând datele specialiștilor, Gheorghe Mărmureanu preconizează că următorul mare seism din România va avea o adâncime considerabilă, similar cu cel din 1802. El subliniază că acest aspect reprezintă un avantaj pentru țară, deoarece seismele de adâncime disipează energia pe o suprafață extinsă.

„Cutremurul va fi profund și acesta va fi un avantaj pentru România. Cu cât este mai profund, cu atât energia se răspândește pe o arie mai vastă. Probabil, va acoperi o zonă foarte mare, de la Moscova până la Cairo, pe întreaga Europă,” a afirmat Gheorghe Mărmureanu, participant la Forumul dedicat Zilei Mondiale a Pământului.

Potrivit lui Mărmureanu, acest cutremur va avea forma unui con răsturnat, al vârfului său fiind seismul, iar baza, corespondentă Europei. Din experiența sa, seismul viitor va fi asemănător celui din 1802, cu o magnitudine de aproximativ 8, însă fără victime.

„Eu sunt optimist, acesta este cuvântul. Adâncimea va fi de 150-170 km. Șansele sunt foarte mari ca să se întâmple după 2040 – 2041. Sunt analize care se întind pe câteva sute de ani și se confirmă în timp. Până acum, nu am făcut greșeli în predicțiile mele,” a spus Mărmureanu.

În 1802, un cutremur resimțit de la Moscova la Cairo a zguduit Europa.

Cel mai puternic seism din secolul al XX-lea

Cel mai intens cutremur înregistrat în România în secolul al XX-lea a fost pe 10 noiembrie 1940, cu magnitudinea de 7,7, pe durata celui de-al Doilea Război Mondial. Impactul a fost devastator în centrul și sudul Moldovei, precum și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000, iar cel al răniților la 4.000, majoritar în zonă.

Seismul s-a resimțit la București, unde au fost înregistrate aproximativ 300 de decese, în special din cauza prăbușirii blocului „Carlton”. Clădirea s-a deformat ca o armonică, etajele fiind comprimate unele peste altele. Aproximativ 200 de oameni au murit în urma prăbușirii acesteia. Singurul supraviețuitor a fost paznicul de la ultimul etaj.

După cutremurul din 1977, cele mai semnificative seisme includ unul din 30 august 1986, cu magnitudinea de 7,1, în Gura Teghii, care a provocat 150 de decese și 500 de răniți. Cel mai distructiv seism ulterior revoluției din 1989 a avut loc pe 30 mai 1990 în Vrancea, cu o intensitate de 7 grade, fiind responsabil de 13 victime și 360 de răniți.

Alte două seisme semnificative, cu magnitudini de 6,4 și 6,1, s-au produs la o zi distanță. Pe 12 iulie 1991, a avut loc un cutremur în Banloc de 5,7 grade, care a cauzat moartea a două persoane, rănirea altora și avarierea a peste 5.000 de clădiri. La șase zile distanță, un alt seism de 5,5 a avut loc în zona Herculane-Ofsenița, avariind 615 case.

Proceduri de siguranță în cazul unui cutremur

• Păstrăm calmul, evităm panica și asistăm la liniștirea celor din jur
• Dacă suntem în aer liber, rămânem departe de clădiri și ne ferim de elemente precum tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe și ferestre, care pot cădea pe stradă.
• În interior, ne poziționăm lângă un perete rezistent și evităm zonele cu ferestre.
• Ne adăpostim sub o grindă solidă, birou sau masă, iar copiii stau sub mesele sau băncile din clasă.
• Închidem sursele de incendiu și intervenim după ce seismul s-a potolut în cazul unui incendiu.
• Dacă suntem în mașină, trasăm pe dreapta, în zone libere, evitând clădirile apropiate; traversăm poduri, pasaje și linii electrice aeriene și rămânem în interiorul vehiculului.
• În cazul transportului public, rămânem pe loc până la finalizarea seismului, apoi coborâm calm din mijlocul de transport.
• La metrou, păstrăm serenitatea și urmăm instrucțiunile personalului; evităm panica și nu ne înghesuim.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Modalități de pregătire pentru un cutremur major în România: „Se impune verificarea tehnică a fiecărei clădiri în parte”

Fenomenete geologice neobișnuite: Pământul a tremurat timp de nouă zile după un tsunami în Groenlanda