Membri ai conducerii USR au decis să retragă finanțarea pentru campania electorală a Elenei Lasconi și să susțină candidatura lui Nicușor Dan la Președinția României. Confruntarea dintre cele două fracțiuni din partid a fost soluționată de Curtea de Apel București, dar decizia nu este definitivă. Această publicație prezintă argumentația judecătorului de la Curtea de Apel București, referitoare la respingerea contestației membrilor USR.

Curtea de Apel București a decis, în data de 17 aprilie, că Elena Lasconi este președintele Uniunii Salvați România și singura reprezentantă legală a partidului, putând fi schimbată doar prin Congres. Instanța a considerat, de asemenea, că Elena Lasconi este candidatul desemnat de USR pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, iar partidul nu poate retrage sprijinul pentru a-l susține pe candidatul independent Nicușor Dan. Această hotărâre a fost contestată de aripa Moșteanu a USR la Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Respinge cererea de intervenţie accesorie a lui Adrian Secu, ca inadmisibilă. Admite excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată (USR). Anulează cererea de chemare în judecată din cauza lipsei calității de reprezentant. Cu recurs, în 5 zile de la pronunţare, ce se depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se arată în decizia instanței.

Dosarul a fost depus la Curtea de Apel București de câțiva membri ai Uniunii Salvați România, în numele partidului, care au contestat Decizia Biroului Electoral Central nr. 278D din 12 aprilie 2025, cerând anularea acesteia.

În acest proces, Elena Lasconi a solicitat instanței să constate că doar Congresul USR are autoritatea de a schimba sau retrage un președinte al partidului și că deciziile politice și legale ale formațiunii pot fi luate doar de președintele ales. Instanța i-a dat dreptate, restabilind legalitatea.

Elena Lasconi a cerut, de asemenea, instanței să declare nulă acțiunile Biroului Național în numele partidului, inclusiv contestația depusă împotriva deciziei Biroului Electoral Central (BEC) care interzicea USR-ului să realizeze sau să sprijine o campanie electorală pentru un alt candidat decât liderul partidului.

Contestarea lui Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR, a fost contestată de Elena Lasconi printr-o cerere de intervenție, susținând legalitatea deciziei BEC, care a stabilit că USR trebuie să promoveze candidatul propriu.

Cristian Adrian Secu a depus o cerere de intervenție accesorie, arătând interesul ca Nicușor Dan să nu devină președinte și pentru desfășurarea alegerilor în conformitate cu legea. Instanța a considerat cererea inadmisibilă.

Argumentele membrilor USR în contestarea deciziei BEC

Membrii USR au susținut că Biroul Electoral Central a depășit competențele și a luat o decizie ilegală, restricționând dreptul partidului la exprimare politică prin interzicerea sprijinirii lui Nicușor Dan.

Aceștia au mai considerat că BEC nu are competența să reglementeze viața internă a formațiunilor politice și că interdicția reprezintă o încălcare a Constituției și a legii.

Activitățile politice ale USR după data de 9 aprilie 2025 – incluzând retragerea sprijinului politic al partidului pentru candidatul său și susținerea unui alt candidat pentru alegerile prezidențiale – au fost considerate de instanță drept manifestări politice.

Reclamanții au susținut că retragerea sprijinului și susținerea unui alt candidat sunt decizii politice permise de lege și statutul partidului.

Ei au subliniat diferența dintre susținerea unui candidat independent și propunerea de candidatură după termenul limită, argumentând că aceasta din urmă este reglementată de lege, iar susținerea unui alt candidat este o decizie politică.

Contestatarii au mai arătat că interzicerea exprimării politice în favoarea altor candidați constituie o ingerință nejustificată în drepturile partidului, referindu-se la libertatea de exprimare și asociere politică garantate de Constituție.

De asemenea, au susținut că nu există prevederi legale care să interzică publicarea materialelor electorale pentru Nicușor Dan, etichetate corespunzător, deoarece acestea nu sunt materiale de propagandă electorală ale partidului, ci exprimări de opinie politică.

Argumentele BEC pentru interzicerea sprijinirii unui candidat alternativ

BEC a solicitat respingerea contestației, argumentând că decizia sa a fost luată în conformitate cu legea.

BEC a susținut că susținerea unui alt candidat, după desemnarea candidatului oficial, reprezintă o încălcare a legii, echivalentă cu o reprogramare ulterioară a candidaturii, considerată ilegală.

BEC a argumentat că, atâta timp cât USR a desemnat un candidat pentru alegeri, partidul nu poate sprijini alte candidaturi.

BEC a precizat că susținerea altor candidați contravine legii, deoarece activitățile de campanie electorală trebuie să se concentreze pe candidatul ales.

BEC a subliniat că susținerea altor candidați în campania electorală este ilegală, fiind o încălcare a prevederilor legale.

BEC a argumentat că, transmis în timpul campaniei electorale, materialele promovează un alt candidat decât cel propus inițial, ceea ce contravine legii.

BEC a mai menționat că materiale promoționale pot induce în eroare alegătorii.

Retragerea sprijinului nu afectează autoritatea legală a Elenei Lasconi

Reprezentatul Ministerului Public și Elena Lasconi au invocat lipsa calității de reprezentant al semnatarului cererii în proces.

Judecătorul a subliniat că, retragerea sprijinului nu influențează calitatea legală de reprezentant a Elenei Lasconi.

În prezent, potrivit evidențelor, Elena Lasconi este președintele USR.

Conform statutului USR, președintele reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile și terții, iar vicepreședinții pot prelua atribuții doar cu mandat de la președinte.

Instanța a reținut că în relațiile cu autoritățile publice, reprezentarea revine președintelui partidului, în acest caz Elena Lasconi, atribuție care poate fi delegată doar cu mandat de la președinte.

În absența unui mandat, niciun vicepreședinte nu poate prelua funcțiile președintelui.

Judecătorul a stabilit că, numai Elena Lasconi, președintele înregistrat, poate reprezenta USR în raporturile cu autoritățile și terții, iar Biroul Național nu are această competență.

Instanța a precizat că, indiferent de eventualele atribuții ale Biroului Național, decizia acestuia privind retragerea sprijinului politic nu influențează calitatea legală de reprezentant a Elenei Lasconi.

Așa cum este președintele partidului, nu-și pierde calitatea de reprezentant legal.

Totodată, conform statutului, revocarea președintelui este atribuția Congresului USR.

Mandatul acordat de vicepreședinte nu a fost emis de o persoană cu putere de reprezentare, deci lipsește calitatea convențională de reprezentant al acțiunii.

Nu contează dacă decizia Biroului Național nu a fost anulată, ci dacă persoana care a acționat avea sau nu puterea de reprezentare.

În concluzie, instanța a admis excepția lipsei calității de reprezentant, anulează cererea inițială.

Contestația formulată de aripa Moșteanu va fi examinată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articol înrudit:

Aripa Moșteanu din USR va contesta hotărârea instanței.

Document: Decizia USR privind finanțarea campaniei Elenei Lasconi.