Curs EUR/RON și inflație: Analiză sociologică a extracției de plus-valoare în străinătate (BNR)
Sociolog critică practica multinaționalelor de a transfera profit în străinătate prin BNR și susține că, de peste 10 ani, „BNR permite extragerea plus-valorii în afara țării prin menținerea artificială a cursului valutar la un nivel aproape constant”.
Mirel Palada analizează un paradox. „Din 2015 până în prezent, euro a fost ținut artificial la un curs aproape constant. S-a depreciat cu doar 10%. De la aproximativ 4,5 lei în 2015 la aproximativ 5 lei în prezent”, observă expertul.
Analiza lui Mirel Palada apare într-un context în care Guvernul se confruntă cu un deficit mare și caută modalități de a stăvili transferul profiturilor străine. Ministerul Finanțelor dorește să modifice reglementările fiscale pentru a impozita multinaționalele diferit.
Mirel Palada: „Controlul BNR asupra cursului valutar este vechi”
Expertul subliniază că BNR a controlat ferm evoluția cursului valutar de mult timp. Acest control a început în 2009, iar mirel Palada identifică trei etape distincte.
„Controlul BNR asupra cursului valutar este de multă vreme. Până în 2009, leul a fost lăsat să se deprecieze față de euro, pentru a se alinia cât de cât cu inflația care a afectat economia românească.
În schimb, din 2009 încoace, identificăm o reglare riguroasă a cursului valutar, pe trei paliere:
- 2009 – 2011: 4,25 lei/€
- 2012 – 2017: 4,5 lei/€
- 2021 – 2025: 5,0 lei/€
Din 2009 până în 2025, cursul leu-euro a scăzut de la 4,25 la 5,0. Adică o depreciere de 20%. În această perioadă, inflația a dus la o depreciere de 100% a puterii de cumpărare a leului.
În 2025, puterea de cumpărare a leului a scăzut semnificativ, la nivelul oficial, fiind înjumătățită față de 2009.”, conchide Mirel Palada.
„Cum beneficiază firmele multinaționale?”
„În consecință, leul s-a depreciat cu 20% față de euro, pe când inflația l-a devalorizat cu 100%. Deprecierea externă 20%, cea internă, 100%”, subliniază expertul.
„Există o diferență constant crescândă între cursul euro și inflație, care atinge în prezent 80%. Această diferență avantajează exportatorii, atât români, cât și străini – multinaționale.
Cum beneficiază firmele multinaționale?
- Inflația crește. Prețurile cresc. Multinaționalele, prin cifrele de afaceri și profiturile generate în leii locali, generează câștiguri mai mari în lei.
- Cursul valutar este relativ stabil. Multinaționalele pot schimba mai mulți lei la un curs relativ constant. Astfel obțin mai mulți euro pe care, prin optimizări fiscale, îi transferă spre sediul fiscal din alte țări.
Acolo sunt impozitate de țara de origine, care distribuie bunăstarea cetățenilor săi. Nu români. BNR a contribuit astfel la prosperitatea statelor unde își au sediul aceste companii”, conchide Mirel Palada.
„Vom schimba paradigma în ceea ce privește tratamentul companiilor multinaționale”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că va fi modificată „abordarea fiscală a companiilor multinaționale”.
„Vom implementa măsuri importante în domeniul investițiilor. Vom schimba modul în care tratăm companiile multinaționale. S-a vorbit mult, dar s-a făcut puțin în această privință.
Nu am găsit dovezi în ANAF privind supravegherea transferurilor din aceste companii.
Înregistrările ANAF arată tranzacții ale multinaționalelor prin care transferă profituri. Dorim să schimbăm abordarea de la o taxă pe cifra de afaceri, care împiedică creșterea economică, la o taxă care țintește profiturile exportate. Această categorie de companii are o valoare estimată de aproape 15 miliarde de lei.
A fost creată o nouă formulă de impozitare, inspirată din modelul american (cu un prag de 3%, iar peste 3%, impozit de 13%), aşteptându-se un impact important asupra impozitului pe profit”, a declarat Alexandru Nazare.
