Risipa alimentară afectează mediul înconjurător și economia, fiind o problemă majoră în România și la nivel global. Anual, miliarde de kilograme de alimente comestibile sunt aruncate, iar românii consumă în medie câte o porție de mâncare zilnic, echivalentul a aproximativ 150 de kilograme pe persoană pe an.

Acest fenomen își are originea în toate etapele lanțului de aprovizionare, de la producție până la consum. În agricultură, pierderile apar din cauza recoltelor respinse pentru aspect, a producției în exces sau a condițiilor necorespunzătoare de depozitare și transport.

Pe parcursul distribuției, alimentele pot deteriora din cauza ambalajelor neadecvate, manipulării defectuoase sau erorilor logistice. La nivel comercial, magazinele contribuie la risipă prin respingerea produselor care nu îndeplinesc standardele estetice, promoțiile care stimulează cumpărăturile unnecessarily sau expirarea termenelor de valabilitate.

Însă și consumatorii au un rol vital: achizițiile impulsive, depozitarea incorectă, lipsa planificării meselor și neînțelelegerea etichetelor precum „expiră la” sau „a se consuma de preferință înainte de” duc la aruncarea unor cantități semnificative de hrană.

Prin urmare, risipa alimentară rezultă din practici ineficiente și din lipsa de conștientizare pe întregul lanț alimentar.

Românii aruncă în medie o porție de mâncare zilnic, ceea ce înseamnă aproximativ 150 de kilograme pe persoană anual. Aproape 2,5 milioane de tone de alimente comestibile ajung la gunoi, plasând România printre țările europene cu cel mai ridicat nivel de risipă alimentară, conform Capital.ro.

Gospodăriile reprezentă sursa principală, urmate de restaurante, unitățile HoReCa și magazinele de retail. În Europa, fiecare cetățean pierde în medie aproape 70 de kilograme de mâncare anual.

În acest context, Parlamentul European a implementat reglementări prin care statele membre trebuie să ia măsuri pentru reducerea risipei, având ca obiectiv scăderea cu 30% până în 2030 a cantității de alimente irosite în gospodării, restaurante și retail.

Ce pot face românii pentru a diminua risipa alimentară

Primul pas, conform specialiștilor, este planificarea atentă a cumpărăturilor. De asemenea, verificarea alimentelor existente în frigider sau cămară facilitează utilizarea produselor înainte de a se altera.

Depozitarea adecvată a fructelor, legumelor și produselor perisabile prelungesc valabilitatea, iar respectarea termenului de valabilitate și înțelegerea diferenței dintre „a se consuma de preferință înainte de” și „expiră la” contribuie la evitarea aruncării produselor încă bune. Resturile pot fi transformate în noi preparate sau congelate pentru consum ulterior.

Alte recomandări includ cumpărături în cantități corecte, congelarea surplusurilor, gătitul inteligent pentru evitarea excesului, verificarea aspectului estetic al produselor „neperfecte” și donarea surplusurilor către persoane sau organizații cu nevoie.