11.12.2025. Ora 12:00. În sala destinată conferinței de presă a Curții de Apel se află exclusiv jurnaliști și judecătoarea Raluca Moroșanu. Își ajustează mânecile robei și așteaptă cu nerăbdare sosirea celorlalți magistrați. Aceștia intră în sală la 12:05 – conform ceasului oficial al canalelor de știri – în frunte cu conducătorul Curții de Apel. Toți sunt îmbrăcați în „civil”, conform reglementărilor legale. Pentru judecătoarea Moroșanu, însă, roba a fost alegerea de a transmite un mesaj important, în ciuda regulilor.

Judecătoarea Raluca Moroșanu a apărut în roba de magistrat la conferința de presă

„Activismul” în robă. Justiție sau manifest antimăsuri? Cazul judecătoarei Moroșanu și utilizarea robei ca simbol de protest

Roba, în tradiția sistemului judiciar internațional, are o semnificație aparte. Roba simbolizează sobrietate, autoritate, imparțialitate, respect față de lege, identitate profesională și gravitate. Culoarea neagră reprezintă neutralitatea, iar gulerul alb sau tunica indică angajamentul față de dreptate.

Roba reprezintă semnul persoanei care aplică legea. Judecătorul care poartă această ținută are sarcina de a nu favoriza nicio parte în proces. Roba reprezintă un cod de etică, comportament și profesionalism în domeniul justiției.

Utilizarea robei nu constituie activism sau o „costumație” de scandal ocazională.

Judecătoarea Raluca Moroșanu își ajustează mânecile robei

Ce prevede legea: Roba se poartă strict în timpul ședinței de judecată

De altfel, vestimentația magistratului în timpul actului de justiție este reglementată clar în toate legislativele internaționale. În România, aceste reguli sunt în vigoare de aproape 32 de ani. Conform Hotărârii Guvernului Nr. 725 din 18 decembrie 1993, republicată, privind codul vestimentar al magistraților și grefierilor de la Curțile de apel, Tribunale, Judecătorii și Parchete, în ședințele de judecată:

• Art. 5 – Judecătorii și procurorii poartă insigne cu simbolul puterii judecătorești în statul de drept.
• Art. 6. (1) Ținuta vestimentară, conform prezentei hotărâri, se utilizează exclusiv în timpul ședințelor de judecată.
• Art. 6. (2) În caz excepțional, cu acordul președintelui instanței sau al prim-procurorului, roba poate fi folosită la evenimente festive, ceremonii sau alte împrejurări similare.

Însă, judecătoarea Raluca Moroșanu, deține cunoștințe despre aceste prevederi legale și, în contrast cu colegii săi care au respectat regulile, a folosit roba – simbolul aplicării legii – nu din postura de judecător, ci ca manifest politic, devenind astfel un simbol protestatar.

Cum își justifica judecătoarea Raluca Moroșanu utilizarea robei: „La 12 fără 5 minute, am finalizat un dosar. Am plecat cu roba pe mine”

După evenimentul de la Curtea de Apel București și reacțiile din cadrul sistemului judiciar, judecătoarea Raluca Moroșanu a acordat un interviu în exclusivitate pentru Recorder. Deși nu a fost întrebată despre acest aspect, magistratul a considerat necesar să se justifice și să explice motivul pentru care a fost singura în robă. Haina neagră cu guler alb – simbol al imparțialității și adevărului judiciar – pe care o putea purta doar în sala de judecată – a purtat-o ca un simbol de protest în cadrul conferinței de presă.

„Miercuri seara, o colegă mi-a anunțat că va avea loc o conferință de presă extraordinară. Atunci am realizat ce fac aceștia! Am considerat oportun să organizez o reacție publică, similară cu cea a regimului comunist din 21 decembrie. A fost momentul în care am simțit că trebuie să acționez”.

Dimineața de joi, nu am avut prea mult timp să discut cu colegii, fiind din nou implicată în ședințe. La 12 fără 5 minute, am terminat un dosar. În același timp, am primit un mesaj de la președinta secției prin care eram chemați la conferința de presă, cu indicația de a participa în număr cât mai mare. Evenimentul începea la ora 12.00, la o anumită sală. M-am speriat, purtând roba pe mine, am fost cuprinsă de o stare de șoc, dar am plecat, și ați văzut și dvs. ce a urmat”, a explicat judecătoarea Moroșanu.

Altă eroare a judecătoarei Moroșanu în interviul Recorder: confundarea mandatelor de supraveghere tehnică

Deși este judecătoare specializată în drept penal, în interviul acordat Recorder, Raluca Moroșanu a făcut o greșeală. De această dată, eroarea ține de cunoștințele sale profesionale, și nu de comportament sau prezență.

În cadrul aceluiași interviu, susține că mandatele de supraveghere tehnică, care pot fi emise la solicitarea unui procuror pentru prinderea unui judecător „corupt”, trec prin mâna președintelui Curții Supreme, deși în legislația actuală această informație contrazice prevederile legale. În realitate, mandatele sunt emise doar de judecătorul de drepturi și libertăți, desemnat aleatoriu, conform Art. 139 din Codul de procedură penală.

„Aceste interceptări intră în responsabilitatea judecătorului de drepturi și libertăți, desemnat aleatoriu, și nu trec prin mâna președintelui Curții Supreme. Dacă președintele nu este de bună credință, cel vizat va fi anunțat imediat, iar activitatea procurorilor devine ineficientă”, a declarat Moroșanu în interviul Recorder.

Regulamentele legale din 2006 susțineau alte interpretări, însă legislația din anul 2025 a eleminat această posibilitate. În prezent, conform Art. 139 din Codul de procedură penală, mandatele de supraveghere tehnică sunt emise exclusiv de judecătorii de drepturi și libertăți, desemnați prin repartizare aleatorie, din lista judecătorilor disponibili în ziua solicitării.

Astfel, numai judecătorul desemnat poate emite mandatul, fiind informat despre conținutul solicitării, cunoscând persoana vizată, iar procesul se desfășoară în condiții de secret și siguranță. În plus, divulgarea existenței unui mandat de supraveghere tehnică reprezintă o faptă penală, conform legii.

Inspecția Judiciară analizează acuzațiile formulate

Cert este că, în urma acuzațiilor aduse de Raluca Moroșanu, Laurențiu Beșu și alți magistrați, Inspecția Judiciară a început verificări și urmează să emită un raport detaliat.

„Este important de menționat că o parte din aspectele prezentate în materialul Recorder se aflau deja în atenția noastră”, a precizat Inspecția Judiciară.

La momentul „revoltei”, judecătoarea Raluca Moroșanu se afla și ea în anchetă la Inspecția Judiciară. Informațiile Gândul arată că este sub anchetă disciplinară, împreună cu un coleg de la Curtea de Apel. Judecătoarea ar fi omis verificarea dacă un alt magistrat de la aceeași instanță, Bogdan Dari, era în incompatibilitate într-un caz ce viza condamnarea cu executare, situație în care inculpatul a fost în detenție timp de un an până la revocarea sentinței.

Sursa foto: Colaj Gândul

RECOMANDĂRI ALE AUTORULUI:

• Recreare din timpul conferinței Curții de Apel București. Recorder filma înainte de întreruperea conferinței, focalizându-se pe judecătoarea Moroșanu.
• Judecătoarea Raluca Moroșanu, care a acuzat că magistrații sunt „terorizați cu acțiuni disciplinare”, era deja în anchetă la Inspecția Judiciară.
• Scandal major în Justiție: un judecător de la Curtea de Apel București contrazice conducerea în conferința de presă, iar înregistrări inedite arată conflicte și tensiuni intense între magistrați, inclusiv acuzații de violență verbală și fizică.