Cristian Socol, profesor universitar și absolvent al Facultății de Economie de la Academia de Studii Economice, a prezentat argumente pentru majorarea salariului minim în România în 2026, menționând că blocarea acestuia va conduce la sărăcie pentru 838.429 de angajați români.

Socol afirmă, conform Mediafax, că nicio țară din Uniunea Europeană nu îngheață salariul minim în anul 2026.

„În cazul opririi creșterii salariului minim în România pentru anul 2026, se acceptă reintrarea românilor în cercul vicios al salariilor mici. Datele disponibile indică faptul că în toate statele UE salariul minim va crește în 2026, fiind o excepție România.

Se pare că nu se mai respectă niciunul dintre jaloanele deja atinse și finalizate din PNRR (vezi și formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim decent), existând riscul unor sancțiuni din partea Comisiei Europene. Pare că ideologia prevalează asupra raționamentului în deciziile politice și că se implementează măsuri fără o analiză corectă a impactului. În plus, se pare că povara austerității continuă să cadă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a se menține un echilibru social menite să reducă riscul de sărăcie în rândul angajaților români, consideră profesorul Cristian Socol.

De asemenea, profesorul universitar evidențiază și alte argumente bazate pe date statistice de la Eurostat:

• România are al patrulea salariu minim brut cel mai redus în euro din UE și o proporție dublă a salariaților cu venituri mici raportată la media europeană;
• Costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în 2024 de 12,5 euro, fiind pe penultimul loc în UE, reprezentând 37% din media UE27;
• România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în rândul salariaților din UE 27;
• Productivitatea muncii pe oră lucrată în România reprezintă 74% din media UE27, fiind cea mai mare diferență între productivitatea și costul forței de muncă din Europa;
• În ultimul an (Q2 2025 față de Q2 2024), productivitatea reală a muncii a crescut cu 6,4%, fiind a doua cea mai mare creștere în UE, după Irlanda;
• De la 2015 până în Q2 2025, productivitatea muncii în România a crescut cu 35%, fiind a doua cea mai mare rată de eficiență a muncii în UE27;
• Creșterea salariului minim trebuie să țină cont de costul existenței pentru un trai decent, estimat de Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la 10.450 lei pentru o familie cu doi adulți și doi copii în 2024;
• Mituri precum că majorarea salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau în sectoarele HoReCa și Construcții nu sunt susținute de date.

Profesorul Socol subliniază că majorarea salariului minim în România la 4590 lei în 2026 se aliniază unui trend european, în condițiile în care numeroase țări UE au implementat creșteri considerabile în ultimii ani, motivate atât de inflație, cât și de creșterea productivității muncii și de directiva europeană privind salariile minime echitabile.

„Multe state europene au atins sau vor atinge în cel mult doi ani ținta ca salariul minim să reprezinte circa 50% din salariul mediu sau 60% din salariul median, conform recomandărilor UE”, completează el.

Evoluția salariului minim în principalele state UE în ultimii 10 ani și planurile pentru 2026

Germania

În octombrie 2022, Germania a realizat o majorare istorică a salariului minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%), de la 1602 euro în decembrie 2021 la 1997 euro în 2023, justificată prin viitoarea directivă UE. În ultimul deceniu, salariul minim a crescut cu 50%. Pentru 2026, Comisia pentru stabilirea salariului minim a sugerat o creștere la 13,9 euro pe oră începând cu 1 ianuarie, urmată de o majorare la 14,6 euro în 2027, pentru a ajunge la 60% din salariul median din economie. Astfel, salariul brut minim va urca de la 2161 euro în prezent la 2343 euro în 2026.

Franța

Cu un mecanism automat de ajustare în funcție de inflație și creșterea salariului mediu, salariul minim brut a crescut cu 23% în ultimul deceniu. Pentru 2026, se preconizează o nouă indexare, estimările indicând o valoare de 1.900 euro, în creștere față de 2025, pentru a menține raportul de 60% din salariul median. Acest nivel nu a împiedicat scăderea ratei șomajului, ce a ajuns aproape de 7%. În contextul unor dificultăți financiare și sociale, salariul minim în Franța va fi ajustat și în anul următor, estimările indicând o creștere de la 1802 euro în 2025 la 1900 euro în 2026 (+5,4%).

Spania

Guvernul spaniol urmărește menținerea salariului minim la 60% din salariul mediu. După o creștere de 22,2% în 2019 și o majorare de 25% în patru ani, salariul minim brut a crescut de la 1.108 euro în 2021 la 1.381 euro în 2025, reprezentând jumătate din salariul mediu și peste 60% din median, respectând normele europene. Prognoza pentru 2026 indică o posibilă majorare la 1.430-1.450 euro.

Polonia

Salariul minim a crescut accelerat în ultimii trei ani, cu majorări bianuale. În 2024, acesta a depășit 60% din salariul mediu. În ultimii 10 ani, salariul minim a crescut cu 164%. Pentru 2026, se propune un nivel de 1.140 euro (+3,6%), însă sindicatele solicită o majorare de 5%, ceea ce face probabilă o creștere de 1.155 euro, începând cu 1 ianuarie 2026. În 2024, salariul minim în Polonia a atins echivalentul a circa 1.000 euro.

Ungaria

Similar cu Polonia, Ungaria a majorat salariul minim brut accelerat în ultimii ani. În perioada 2016-2022, a crescut cu 44%, iar în ultimii trei ani (2023-2025) s-a înregistrat o creștere identică de 44%, de la 504 euro la 727 euro. În ultimul deceniu, salariul minim s-a dublat, plus 108%, de la 350 euro în 2016 la 727 euro în 2023. În 2026, valoarea oficială nu este stabilită, dar dacă se respectă acordul pentru următorii trei ani, salariul minim brut va crește cu circa 10%, până la 800 euro.

Cehia

Recent, Cehia a introdus un mecanism semi-automat prin care salariul minim trebuie să reprezinte între 40% și 45% din salariul mediu. Salariul minim brut în euro a crescut rapid, cu o creștere de 131% în ultimii 10 ani, de la 365 euro în 2016 la 841 euro în prezent. Conform formulei, în 2026 salariul minim ar urma să fie de 890 euro (+5,8%), însă negocierile continuă, sindicatele solicitând un nivel de 935 euro, adică 50% din salariul mediu.

Slovacia

Slovacia aplică o formulă prin care salariul minim trebuie să fie 57% din salariul mediu. În ultimii 10 ani, salariul minim în euro s-a dublat, de la 405 euro în 2016 la 816 euro în prezent (plus 102%). În ultimii trei ani, a crescut cu 26%. În 2024, salariul minim a fost 700 euro, iar din 1 ianuarie 2025 a fost stabilit la 816 euro. Pentru 2026, formula indică un nivel de 857 euro, însă, ca urmare a solicitărilor sindicatelor, salariul minim va fi stabilit la 915 euro lunar, o creștere de 12,2% față de 2025.

Bulgaria

Bulgaria stabilește explicit că salariul minim trebuie să fie 50% din salariul mediu, țintă atinsă deja în 2024. Aproximativ 14% din angajați (circa 430.000 de persoane) sunt remunerați la salariul minim. În ultimii 10 ani, salariul minim brut în euro a crescut cu 156%. Patronatele solicită schimbarea formulei, iar sindicatele doresc păstrarea acesteia, ceea ce ar duce la un salariu minim de circa 618 euro în 2026, o creștere de 12,2% față de anul anterior.

Lituania

Lituania a adoptat în 2018 o formulă prin care salariul minim trebuie să fie 50% din salariul mediu. În ultimii 10 ani, salariul minim brut a crescut cu 173%, de la 380 euro în 2016 la 1038 euro în prezent, cu o creștere de 42% în ultimii 3 ani. Începând cu 2019, Lituania a depășit constant Ungaria și Polonia. Pentru 2026, scenariul prevede o majorare la 1153 euro, cu o creștere de 11%, astfel că, din 2026, Lituania va egala Polonia la nivelul salariului minim.

Ce se remarcă din analiza acestor date?

• 1. Toate statele UE cu salariu minim au înregistrat creșteri substanțiale în ultimii 10 ani, cu o accelerare între 2023 și 2025.
• 2. Măsuri pentru protejarea salariaților vulnerabili și conformarea la standardele europene privind salariile echitabile au fost implementate în toate țările europene cu salariu minim.
• 3. Experiența europeană demonstrează că majorările semnificative ale salariului minim s-au realizat fără efecte negative majore asupra economiei, oferind beneficii sociale importante, iar creșterea propusă în România este considerată fezabilă și ratională din punct de vedere economic.
• 4. Deși jumătate dintre țările UE se confruntă cu probleme bugetare sau de datorii, niciuna nu transferă exclusiv povara austerității asupra categoriilor cu venituri mici și medii, cum face România în prezent.

Foto: envato

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Discuțiile privind salariul minim continuă. Adrian Câciu (PSD) susține creșterea salariului, în timp ce Olgaita Bolojan afirmă că „în principiu” nu va fi majorat în 2026.
• Se pune întrebarea dacă salariul minim va crește sau nu. PSD susține creșterea, în timp ce patronatele se opun acesteia.