În data de 8 iulie 2025, Tribunalul Penal Internațional (TPI) de la Haga a emis mandate de arestare pentru liderul suprem al talibanilor, Hibatullah Akhundzada, și președintele Curții Supreme, Abdul Hakim Haqqani. Acești doi lideri talibani sunt acuzați de infracțiuni împotriva umanității și discriminare împotriva femeilor, fetelor și altor categorii de persoane.

De la preluarea controlului asupra Afganistanului, în august 2021, talibanii au impus restricții severe asupra femeilor și fetelor prin decrete opresive și aplicare violentă, fără perspectiva unei relaxări a situației.

TPI a considerat această decizie ca o recunoaștere a drepturilor femeilor și fetelor afgane.

Hotărârea judecătorilor recunoaște, de asemenea, drepturile și experiențele persoanelor pe care talibanii le consideră neconforme cu ideologia lor privind identitatea sau exprimarea de gen, inclusiv membrii comunității LGBTQI+ și cei considerați aliați ai femeilor.

„Restrictionează sistematic drepturile fundamentale, instituționalizând un sistem de segregare de gen”

Akhundzada este șeful suprem al talibanilor din 2016, potrivit lui Azadah Raz Mohammad, consilier juridic al Proiectului de Litigii Strategice al Atlantic Council.

Având un profil public discret, Hibatullah Akhundzada apare rar în mass-media și își părăsește rar reședința din sudul Afganistanului.

S-a alăturat talibanilor în 1994 și a urcat rapid în ierarhie, ocupând funcții judiciare și religioase. În perioada precedentă (1996-2001), a fost șeful Curților Sharia, întărind politicile represive ale talibanilor împotriva femeilor și populației generale.

De la preluarea puterii, în august 2021, deși vizibil rar, Akhundzada a emis peste o sută de decrete și ordonanțe referitoare la statutul femeilor și fetelor, restricționându-le sistematic drepturile fundamentale și instituționalizând un sistem de segregare de gen.

Printre liderii talibanilor, Akhundzada este cunoscut și temut pentru interpretarea sa strictă a legii islamice, care duce la politici dure, inclusiv interzicerea educației fetelor după clasa a șasea și reintroducerea pedepselor corporale.

Abdul Hakim Haqqani este afiliat cu o importantă madrasă Deobandi din Pakistan, nu confundând cu fracțiunea militară Haqqani. El a condus delegația talibană în negocierile de pace de la Doha (2019-2021) și este o figură religioasă importantă în cadrul talibanilor.

Abdul Hakim Haqqani împărtășește opinii religioase similare cu Akhundzada și a jucat un rol esențial în formularea și aplicarea politicilor juridice ale talibanilor, bazate pe o interpretare strictă a legii Sharia. A influențat deciziile ideologice și juridice ale grupării, în special cele referitoare la drepturile femeilor și fetelor.

„TPI ar trebui să acționeze mai prompt”

Anunțul TPI intervine într-un context în care comunitatea internațională încearcă să accepte, treptat, regimul talibanilor.

Mandatele de arestare sunt un apel la memoria comunității internaționale, pentru a nu uita obligațiile în temeiul dreptului internațional, de a refuza recunoașterea talibanilor drept guvern legitim al Afganistanului.

Pentru a-și îndeplini rolul, TPI depinde de cooperarea statelor sale membre pentru aplicarea mandatelor.

Membrii comunității internaționale ar trebui să ajute instanța în capturarea presupușilor infractori și să își îndeplinească responsabilitățile conform Statutului de la Roma, astfel încât justiția să fie făcută.

Aceste mandate sunt un început bun, însă TPI ar trebui să acționeze mai prompt, urmărindu-i rapid pe liderii talibani de rang înalt, extinzând acuzațiile pentru a include întreaga gamă de infracțiuni împotriva umanității și crime de război comise în Afganistan din 2003, inclusiv conceptul de segregare de gen.

„Femeile și fetele din Afganistan nu sunt singurele afectate”

Pe măsură ce ne apropiem de a patra aniversare a preluării Afganistanului de către talibani, mandatele de arestare oferă o rază de speranță după promisiuni goale, condamnări retorice și justiție evadată.

Este un prim pas spre tragerea la răspundere a talibanilor, recunoscând eforturile femeilor și fetelor afgane de a documenta, rezista și combate opresiunea sistemică bazată pe gen.

Recunoașterea motivelor întemeiate pentru a crede că se comit infracțiuni împotriva umanității și acte de discriminare deschide calea pentru o posibilă răspundere penală individuală, dar și responsabilitatea altor state în a oferi azil și relocare.

Femeile și fetele din Afganistan nu sunt singurele afectate. Tribunalul a recunoscut o gamă largă de victime, inclusiv persoane LGBTQI+.

Este un moment crucial în dreptul penal internațional, fiind prima dată când un tribunal internațional confirmă că discriminarea pe criterii de gen include și orientarea sexuală și identitatea de gen.

„Tribunalul Penal Internațional impune prezența fizică la proces”

Întrebarea esențială este dacă aceste mandate pot fi aplicate, având în vedere că predarea voluntară a liderilor talibanilor este improbabilă, iar călătoriile internaționale sunt limitate sau inexistente.

Cu toate acestea, situația se poate schimba.

Predarea fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte, acuzat de infracțiuni împotriva umanității, este un exemplu de cum schimbările de orientare politică pot crea oportunități.

Unele instanțe internaționale pot organiza procese în lipsă, însă TPI impune prezența fizică a inculpaților.

Camera de Apel a TPI a confirmat recent o hotărâre conform căreia acuzațiile împotriva liderului militar ugandez Joseph Kony pot fi validate chiar și în absența sa.

Având în vedere că Akhundzada își părăsește rar reședința și locația lui este necunoscută, aceasta ar putea fi o opțiune pentru implicarea victimelor.

„Nu sunt doar acte de violență, ci și forme sistemice de vătămare”

În contextul tentativelor de legitimare și normalizare a relațiilor cu talibanii, activiștii ar trebui să utilizeze aceste mandate atât ca protecție, cât și ca instrument de mobilizare.

Comunitatea internațională ar trebui să susțină aplicarea acestor mandate.

Comunitatea internațională trebuie să exploreze toate căile posibile pentru a trage talibanii la răspundere, inclusiv jurisdicțiile universale, Curtea Internațională de Justiție, și codificarea apartheidului de gen ca infracțiune împotriva umanității.

Tribunalul a subliniat că sunt implicate nu numai acte de violență, ci și forme sistemice și instituționalizate de vătămare.

Această dominare sistemică a talibanilor trebuie abordată clar în toate eforturile viitoare de justiție și responsabilitate.