Consiliul pentru Pace, inițiat de administrația Donald Trump, a fost lansat în ianuarie în Elveția, dar lipsa fondurilor și problemele legate de structura instituțională întârzie implementarea planurilor sale pentru regiunea Gaza și pentru gestionarea crizelor internaționale.

Contextul lansării și participarea internațională

Consiliul pentru Pace a fost creat în cadrul unei ceremonii la care au participat reprezentanți din 19 state, inclusiv lideri din Ungaria, Azerbaidjan, Mongolia și state din Golf. Donald Trump a declarat atunci că proiectul are capacitatea să “facă aproape orice” în gestionarea crizelor globale.

Critici legate de transparență și responsabilitate

De la început, proiectul a fost întâmpinat cu rezerve de către mai multe state occidentale. Unele țări NATO, precum Marea Britanie, au evitat implicarea directă, motivând temeri legate de extinderea atribuțiilor consiliului și de posibila asociere cu Rusia.

Criticii consideră că documentul fondator este vag și că inițiativa seamănă mai mult cu o încercare a lui Trump de a crea o alternativă la ONU. Problema principală rămâne mecanismul financiar, despre care se știe că nu are suficiente garanții de transparență.

Financial Times indică faptul că fondurile indicate pentru reconstrucția Gazei nu au fost transferate în mecanismul oficial gestionat de Banca Mondială și aprobat de ONU. Unele donații au fost direcționate către un cont separat deschis la JP Morgan, fără mecanisme independente de control.

Întârzierea proiectelor promise

Participanții la lansare au promis aproximativ 7 miliarde de dolari pentru Gaza, iar Donald Trump a anunțat o contribuție de 10 miliarde de dolari din partea SUA. Însă, până în prezent, inițiativele concrete nu au fost implementate.

Printre proiectele blocate se numără formarea unei noi forțe de poliție în Gaza, finanțată de Emiratele Arabe Unite cu 100 de milioane de dolari, și activitatea comitetului tehnocratic pentru administrarea Fâșiei Gaza.

Aspecte politice și dificultăți internaționale

Negocierile privind conflictul cu Iranul și extinderea Acordurilor Abraham complică situația diplomatică a regiunii. Controlul Strâmtorii Hormuz, programul nuclear al Iranului și relațiile dintre Israel și statele musulmane continuă să fie subiecte fără soluții clare.

Criticii susțin că administrația Trump încearcă să își consolideze influența internațională prin declarații și evenimente spectaculoase. Cu toate acestea, implementarea efectivă a proiectelor anunțate se dovedește dificilă, iar promisiunile inițiale rămân în mare parte nefinalizate.