România a convocat o sesiune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, după ce o dronă rusească cu explozibil a lovit un bloc de locuințe din Galați, rănind două persoane. Reuniunea a fost solicitată de România, în contextul celui mai grav incident de acest fel de la începutul războiului ruso-ucrainean și a avut loc pe 1 iunie, înainte de sesiunea de alegeri pentru membrii non-permanenți ai Consiliului.

Incidente și reacții internaționale

Un reprezentant al României a declarat că această situație reprezintă o încălcare gravă a Cartei ONU și a dreptului internațional. Ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță, a precizat că Romania a început consultări și a solicitat sesiunea în temeiul articolelor 34 și 35 din Carta ONU, care reglementează situațiile ce amenință menținerea păcii și securității internaționale.

Alți membri ai Consiliului au susținut solicitarea României. Reprezentantele Greciei și Letoniei au condamnat încălcarea spațiului aerian românesc și au denunțat implicarea Rusiei, menționând încălcări repetate ale dreptului internațional.

Și Regatul Unit a condamnat agresiunea, subliniind responsabilitatea Rusiei pentru escaladarea conflictului și pentru încălcarea suveranității României. Reprezentantul britanic a afirmat sprijin total pentru NATO și pentru protecția teritoriului român, solidar cu Ucraina și cu alte state aliate.

Franța a atras atenția că Rusia este singurul membru al Consiliului de Securitate aflat pe lista „neagră” în privința violențelor sexuale în timpul războiului. Oficialul francez a pledat pentru un armistițiu imediat în Ucraina și a reiterat angajamentul Franței față de România ca și aliat NATO.

Letonia a susținut opinia că Rusia, ca membră permanentă a Consiliului, devine o amenințare la adresa păcii internaționale și a integrității teritoriale, situându-se într-o postură critică în contextul incursiunilor dronei asupra Galațiului.

Secretarul General al ONU, António Guterres, va participa la discuții, care s-au desfășurat înaintea celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale, programată pentru data de 3 iunie. România a fost reprezentată de ministrul de externe, Oana Tăiu.

Detalii despre incident și implicații

Incidentul a avut loc în noaptea de 28 spre 29 mai, când drona înarmată a explodat pe acoperișul unui bloc din Galați, afectând zece etaje. Două persoane au fost rănite, o femeie și un copil.

România a raportat pagube semnificative și a expulzat consulul rus de la Constanța ca răspuns la incident. Premierul român a calificat comportamentul Rusiei ca fiind inacceptabil și a subliniat că pentru prima dată, cetățeni români au fost răniți în urma unui astfel de incident.

Forțele ruse și ucrainene continuă ostilitățile, iar incidentul survine pe fondul unei tendințe alarmante: incursiuni de drone în spațiul aerian și în apele teritoriale ale statelor vecine, inclusiv România.

Specialista ONU, Kayoko Gotoh, a avertizat asupra riscurilor extinderii conflictului și a pericolului pentru siguranța instalațiilor nucleare, menționând atacul asupra centralei de la Zaporojie, care a avut loc pe 30 mai.

Gotoh a subliniat responsabilitatea tuturor părților în a evita acțiuni care să destabilizeze și mai mult situația, avertizând asupra unei traiectorii periculoase de escaladare și intensificare a conflictului.

Implicarea și pozițiile politice

Reprezentantul Regatului Unit a reamintit solidaritatea cu România și a afirmat că Federația Rusă poartă întreaga responsabilitate pentru escaladare. Acesta a precizat că Regatul Unit solicită încetarea imediată a focului și susține apărarea teritoriului NATO.

Grecia a condamnat încălcarea spațiului aerian românesc, exprimându-și condoleanțele pentru răniți și afirmând că astfel de încălcări sunt violări grave ale dreptului internațional.

De asemenea, Franța a evidențiat că Rusia este singurul membru permanenței care are pe listă sancțiuni legate de violențe sexuale în timpul războiului. A fost reiterată necesitatea unui armistițiu și sprijinul ferm pentru România din partea francofililor.

Ambasadorul Letoniei a accentuat că Rusia a devenit o amenințare pentru păcii și integritatea teritorială, adăugând că acțiunile sale în zona au ajuns într-o postură de vulnerabilitate pentru securitatea internațională.

Afaceri interne și alegeri pentru pozițiile din ONU

Pe 3 iunie 2026, vor avea loc alegeri pentru cinci membri non-permanenți ai Consiliului de Securitate. Mandatele vizează un loc pentru grupul African (condus de Somalia), unul pentru grupul Asia-Pacific (condus de Pakistan), unul pentru grupul Latin America și Caraibe (condus de Panama) și două pentru Grupul Europei de Vest și alți membri (condus de Danemarca și Grecia).

Cei șapte candidați pentru aceste mandate sunt Austria, Germania, Kârgâzstan, Filipine, Portugalia, Zimbabwe și Trinidad și Tobago. Mandatele acestor membri vor începe la 1 ianuarie 2027 și vor dura până pe 31 decembrie 2028.

Letonia, care deține mandatul în Grupul Europei de Est până în 2027, nu va candida pentru un nou mandat.

Reuniunea de la ONU a avut loc înainte de aceste alegeri, în contextul tensiunilor actuale generate de incidentul din Galați.

Această procedură face parte din procesul obișnuit de rotație a membrilor în cadrul organizației.

Ambasadorul României a subliniat importanța acestei reuniuni speciale ca răspuns la încălcările grave ale dreptului internațional și a asigurat că România va fi prezentă la discuții și în actuala sesiune decisivă a ONU.