Prognoza Comisiei Europene pentru economia României reflectă o încetinire previzibilă a ratei de dezvoltare economică.

Prognoza economică de primăvară pentru România indică o reducere a creșterii economice estimate pentru 2025, atât comparativ cu prognoza anterioară de toamnă, cât și cu previziunile din anul precedent. Comisia estimează acum o diminuare semnificativă a creșterii PIB-ului real, de la 2,5% la 1,4% în 2025, urmată de 2,2% în 2026. Estimările pentru 2024 au înregistrat o diminuare substanțială, ajungând la 0,8%, semnificativ mai puțin decât prognozele anterioare.

Inflația este prognozată să atingă 5,1% în 2025 și 3,9% în 2026.

Deficitul bugetar a crescut la 9,3% din PIB în 2024, iar pentru 2026 este estimat la 8,6%, cu o ușoară diminuare în 2026.

id=”chapter-0″>Modificări față de prognoza anterioară

În prognoza de toamnă, Comisia estima o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, urmată de 2,5% în 2025, pornind de la estimări de 3,3% pentru 2024 și 3,1% pentru 2025, conform previziunilor de primăvară anterioare.

Atunci, Executivul UE preconiza o ușoară scădere a inflației, dar aceasta să rămână peste 5% în 2024 (5,5%), deoarece presiunile inflaționiste persistă. Pentru 2025, inflația era estimată să scadă la 3,9%, iar în 2026, la 3,6%.

Comisia a atras atenția asupra faptului că se aștepta ca deficitul bugetar al României să atingă 8% din PIB în 2024, o creștere semnificativă față de 2023.

„Se estimează că acest nivel va persista în mare parte în 2025 și 2026, presupunând că nu vor exista modificări ale politicilor actuale. Se preconizează o creștere a ponderii datoriei în PIB până aproape de 60% în 2026”, se menționa în prognoza de toamnă.

id=”chapter-1″>Riscuri pentru economia națională

Conform documentului Comisiei, economia României prezenta o posibilă accelerare la începutul lui 2025, datorită sectoarelor constructiv, agricol și de servicii, precum și perspectivelor îmbunătățite ale exporturilor. Cu toate acestea, incertitudinile generate de tarifele impuse de SUA și volatilitatea politică și fiscală internă preconizează afectarea exporturilor, a încrederii economice și, în final, a investițiilor și consumului.

Acest lucru va conduce la o creștere moderată a PIB-ului real de 1,4% în 2025, care se prognozează să crească la 2,2% în 2026. Inflația este prevăzută să scadă, dar să rămână la niveluri ridicate, în timp ce șomajul este preconizat să scadă ușor. Deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB în 2024, fiind influențat de creșteri importante ale salariilor și pensiilor din sectorul public. În 2025 și 2026, se anticipează o ușoară reducere a deficitului bugetar, la 8,6%, respectiv 8,4% din PIB, reflectând măsurile adoptate la sfârșitul anului 2024.

O creștere economică moderată, supusă incertitudinii

Comisia observă o încredere economică pozitivă la începutul lui 2025, în ciuda turbulențelor și incertitudinilor. Sectoarele construcții, agricultură și transporturi prezintă perspective îmbunătățite, determinate și de aderarea la spațiul Schengen și modernizarea infrastructurii. O refacere importantă a sectorului construcțiilor rezidențiale și investiții consistente ale UE în infrastructură publică prezintă perspective pozitive pentru formarea capitalului fix brut, chiar dacă investițiile private sunt afectate de incertitudinea fiscală și volatilitatea geopolitică.

Pe de altă parte, indicatorii cu frecvență ridicată indică o încetinire a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, datorită probabil politicilor restrictive privind veniturile și inflației ridicate, care descurajez creșterea veniturilor disponibile.

„În ciuda relațiilor comerciale limitate cu SUA, se prevede ca creșterea tarifelor de către SUA să limiteze recuperarea exporturilor României, în special a produselor manufacturate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE. Se estimează că contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului va scădea în 2025, pe măsură ce încetinirea cererii interne reduce importurile, iar prognozele în domeniul exporturilor de servicii și produse agricole sunt pozitive. În ansamblu, se prognozează că dinamica PIB-ului real se va accelera doar moderat, până la 1,4% în 2025, un nivel inferior celui potențial”, precizează Comisia.

„În 2026, se estimează că scăderea inflației și relaxarea politicii monetare, care vor crea condiții de finanțare mai favorabile, vor stimula consumul privat. Presupunând reducerea incertitudinii politice și fiscale, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Având în vedere perspectivele de creștere mai bune pentru partenerii comerciali din UE, exporturile vor continua să crească, dar se anticipează că contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului va rămâne ușor negativă”, arată reprezentanții Executivului comunitar.

În general, se anticipează o consolidare moderată a dinamicii PIB-ului real, până la 2,2%. După o creștere evidentă în 2024, se preconizează că deficitul de cont curent va scădea progresiv, dar va rămâne la niveluri ridicate, de aproape 8% din PIB în 2025 și de 7% din PIB în 2026.

„Riscurile la prognoze sunt orientate spre scădere, mai ales în cazul în care persistă incertitudinea politică și fiscală internă și cererea externă este afectată în mod mai semnificativ decât se estimase”, arată Comisia, care a publicat raportul la scurt timp după cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial.

Creșteri salariale moderate pe termen mediu

Tensiunile de pe piața muncii s-au diminuat, iar creșterea ocupării forței de muncă este prognozată să continue atât în 2025, cât și în 2026, fiind sprijinită în principal de creșterea numărului de angajări în sectorul privat. Se estimează o scădere continuă a ratei șomajului, ajungând aproape de 5% până la finalul anului 2026. Creșterea cu două cifre a salariilor nominale din 2024 a afectat competitivitatea costurilor, dar ritmul creșterilor salariale se va tempera semnificativ pe termen mediu. În decembrie 2024 a fost adoptată o înghețare a salariilor din sectorul public, iar un mecanism de stabilire a salariului minim în februarie 2025 va limita probabil noi creșteri importante ale salariilor din sectorul privat.

Procesul de dezinflație, un proces complex

După o scădere semnificativă a inflației IAPC la 5,8% în medie în 2024, dezinflația se va continua, dar într-un ritm lent în 2025. Inflația, exclusiv produse energetice și alimente, în special în servicii, rămâne rigidă, iar eliminarea plafonului prețurilor energiei electrice pentru gospodării va probabil contribui la creșterea prețurilor interne ale energiei. Evoluția prețurilor produselor agroalimentare și a prețurilor internaționale la energie vor influența, de asemenea, inflația. În ansamblu, se prognozează că rata medie a inflației IAPC va scădea ușor până la aproximativ 5% în 2025 și va continua să scadă mai puternic, sub 4%, în 2026.

Se anticipează o scădere treptată a deficitului bugetar în 2025 și 2026

Deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, influențat de creșteri importante ale salariilor din sectorul public, plăților de dobânzi și pensiilor.

La sfârșitul anului 2024, Parlamentul a adoptat un pachet de măsuri bugetare de aproximativ 2% din PIB, ce cuprinde o înghețare a salariilor și pensiilor din sectorul public, precum și măsuri privind veniturile de 0,3% din PIB. Astfel, se estimează o diminuare a deficitului la 8,6% din PIB în 2025 și, în condițiile menținerii politicii actuale, la 8,4% în 2026. Prognoza nu include impactul reformei fiscale sau a altor măsuri planificate, care, dacă sunt aplicate în mod adecvat, au potențialul de a reduce semnificativ deficitul în 2025 și, mai ales, în 2026.

Se anticipează o creștere a datoriei publice de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în principal ca urmare a deficitelor publice ridicate și a creșterii plăților de dobânzi, conform Comisiei.