Producător de sfeclă de zahăr, afectat de pierderi semnificative, renunță la cultură.

Un agricultor administrează o fermă de 600 de hectare, arabilă și pășune, în comuna Hăneşti, județul Botoșani.

O ciupercă dăunătoare culturii de sfeclă

Cultura sa a fost grav afectată de o ciupercă, Macrophomina phaseolina, care a distrus suprafețe întinse de sfeclă de zahăr, o problemă întâmpinată și de mulți alți agricultori din Moldova în 2024. Neculai Dulceanu a cultivat sfeclă de zahăr din 2011. Seceta și canicula din ultimii doi ani au favorizat dezvoltarea ciupercii, iar combaterea acesteia nu este posibilă.

„Am cultivat sfeclă de zahăr din 2011, an de an. Dar recoltele din 2023 și 2024 au fost afectate de atacuri masive ale ciupercii Macrophomina phaseolina, care determină putrezirea plantelor. În 2024, am avut sfeclă pe 46 de hectare, toate fiind afectate. Am recoltat manual o suprafață de circa 15 hectare, pentru a îndeplini obligațiile contractuale privind Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV), care necesită o cantitate minimă de 26,4 tone la hectar. Am întocmit un proces-verbal de calamitate, cu o proporție de 70% afecta, ceea ce implica predarea a aproximativ 400 de tone la procesare. Restul sfeclei a rămas în câmp, efortul de recoltare manuală fiind extrem de costisitor din punct de vedere financiar și fizic. Sfecla afectată trebuia verificată cu atenție pentru că fructele avariate nu se pot procesa. Acestea sunt pierderi financiare majore”, a declarat Neculai Dulceanu.

Pierderi de peste 190.000 de euro

Pierderile înregistrate în ultimii doi ani se ridică la aproximativ 190.000 de euro.

„În 2023, daunele au fost de 100.000 de euro, iar în 2024, de aproximativ 80.000- 90.000 de euro. Anul trecut am decis să nu mai recoltez pentru că costurile pentru recoltarea manuală ar fi depășit cu mult beneficiile. Efortul și cheltuielile pentru recoltarea manuală și predarea sfeclei sunt mult mai mari decât venitul obținut. Prin urmare, eficiența economică nu se justifică.”, a precizat Neculai Dulceanu.

„Nu voi mai cultiva sfeclă, floarea-soarelui și soia pe aceste 46 de hectare în următorii patru ani, deoarece culturile sunt vulnerabile la atacul ciupercii Macrophomina phaseolina, care s-a agravat în 2024. Anul trecut, proporția fermierilor afectați din zonă a fost de circa 90%. În plus, recoltarea este dificilă de realizat dacă mai mult de 10% din cultura este contaminată, iar maşinile de prelucrare se pot defecta. Am primit despăgubiri pentru seceta din anii precedenți, dar este nevoie de măsuri suplimentare din partea statului pentru prevenirea unor asemenea fenomene și combaterea bolilor de plante. Investițiile pentru cultivarea sfeclei de zahăr sunt extrem de mari, mult mai mari decât pentru alte culturi, de aceea sprijinul statului este esențial.”, a mai spus fermierul.

Lipsa soluţiilor de combatere

Ciuperca Macrophomina phaseolina este favorizată de schimbările climatice. Nu există un tratament eficient pentru această problemă.

„Nu avem cum să combatem această ciupercă, nu există tratament. Situația este una fără perspectivă, și renunt la sfeclă pentru că fac parte din categoria fermierilor afectați de pierderi importante. Pierderile înregistrate în ultimul timp sunt semnificative. Trebuie să găsesc alte soluții pentru a-mi menține ferma viabilă”, a afirmat Neculai Dulceanu.

Sursa Foto: Profimedia