Ex-ministrul finanțelor, Florin Cîțu, critică astăzi strategia fiscală a guvernelor succesive din 2022 până în 2025. Conform declarațiilor sale, România a făcut o schimbare radicală față de abordarea liberală din perioada 2020-2021.

„Cinci măsuri de majorare a taxelor și promisiuni de reduceri a statului. Rezultatele, nu intențiile, contează. În doar patru ani, am renunțat la predictibilitatea fiscală pentru un model bazat pe impozitare agresivă, iar România suportă consecințele”, a declarat Cîțu.

De asemenea, fostul premier acuză că strategia actuală a generat instabilitate economică, punând presiune pe investiții, consum și mediul de afaceri.

Florin Cîțu citează economistul Milton Friedman pentru a demonstra că impactul politicilor fiscale este mai important decât promisiunile politicienilor.

„Una din cele mai mari greșeli este să judecăm politicile și programele după intenții, nu după rezultate”, a menționat Cîțu.

Tot Cîțu prezintă 10 indici economici pe care românii ar trebui să urmărească pentru a evalua consecințele politicilor fiscale:

• Deficitul bugetar – scădere sustenabila sau menținere la 7-8% din PIB.
• Datoria publică – stabilă sau creștere spre 60% din PIB.
• Cheltuielile publice – reducerea sau continua creștere.
• Venituri fiscale – dintr-o bază economică solidă sau din presiuni fiscale excesive.
• Creșterea economică – accelerare sau stagnare.
• Investiții private și ISD – atractivitate a țării pentru investiții.
• Costul de finanțare – scăderi sau creșteri a dobânzilor la titlurile de stat.
• Ratingul de țară – îmbunătățire sau negativi.
• Inflația – scăderea prețurilor.
• Libertatea economică – creștere a competitivității sau intervenţionism.

„Lista nu e complexă și nu are dubii. Dacă după patru ani de reforme și cinci măriri de taxe deficitul este mare, datoria crește, investițiile diminuează, iar libertatea economică este afectată, atunci răspunsul e clar: experimentul a eşuat”, a atenționat Cîțu.

În concluzie, ex-ministrul subliniază consecințele posibile negative pe termen lung pentru economia României:

„Politicienii pot ignora realitatea economică pentru o perioadă. Însă realitatea nu va fi ignorată la nesfârșit”.