Cercetătorii afirmă că deciziile se formează mai devreme în creier decât se credea

O cercetare efectuată în Statele Unite aduce noi perspective asupra modului în care funcționează procesul decizional în creierul uman. Studiul arată că procesul de luare a deciziilor începe mult mai devreme decât se presupunea anterior, chiar în zone ale creierului considerate anterior doar centre de procesare senzorială. Descoperirea intenționează să influențeze atât neuroștiința, cât și dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială.

New insights in brain activity

Până în prezent, oamenii de știință au considerat că informațiile senzoriale sunt analizate în etape clare, fiind procesate succesiv, iar deciziile fiind generate în regiunile frontale ale creierului. Totuși, noua cercetare, realizată la University of Illinois Urbana-Champaign, contestă această înțelegere și sugerează un proces mult mai complex.

Profesorul Yurii Vlasov, coordonatorul studiului, afirmă că diferite regiuni ale creierului comunică constant între ele prin bucle rapide de feedback. Acest mecanism permite influențarea reciprocă a zonelor implicate și în etapele incipiente ale procesului decizional.

Participarea zonei senzoriale în luarea deciziilor

Pentru a evalua această ipoteză, cercetătorii au monitorizat activitatea neuronală a unor șoareci aflați într-un mediu de realitate virtuală, fiind nevoiți să ia decizii în funcție de stimuli.

PUBLICITATE

Rezultatele arată că cortexul somatosenzorial primar (S1), o zonă asociată inițial cu procesarea senzorială, se implică activ în decizie. În loc să transmită pasiv informație, această regiune primește și semnale din structurile cerebrale mai avansate, influențând astfel procesul decizional. Acest lucru indică faptul că diverși centri ai creierului colaborează în mod continuu, influențând deciziile în timp real.

Implicații pentru dezvoltarea inteligenței artificiale

Cercetătorii consideră că această descoperire poate avea un impact semnificativ asupra creării unor modele AI mai eficiente. Înțelegerea fluxului de informație și a interacțiunii dintre zonele creierului uman ar putea conduce la dezvoltarea unor sisteme artificiale cu consum energetic redus, comparativ cu cele actuale.

Studiul publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences indică posibilitatea de a inspira noi arhitecturi pentru inteligența artificială, care să imite comunicarea și feedback-ul continui observate în creierul uman.

Această cercetare aduce astfel o perspectivă diferită asupra modului în care deciziile sunt luate, demonstrând că procesul începe în zonele senzoriale și se dezvoltă printr-un dialog constant între multiple regiuni ale creierului.