Cercetările recente despre funcționarea creierului ar putea revoluționa modul în care oamenii de știință înțeleg procesele cognitive, precum memorie, învățare și luarea deciziilor, susține un studiu citat de Mediafax, bazat pe surse europene. Concluziile sugerează că mecanismele cerebrale implicate în orientarea spațială sunt, de fapt, fundamentale pentru organizarea generală a gândurilor și cunoștințelor.

Studiu pe simulări virtuale și activitatea cerebrală

Participanții la experimente sunt plasați într-un scanner cerebral și trebuie să rezolve sarcini într-un mediu virtual, asemănător unui joc pe calculator. De exemplu, aceștia conduc un taxi într-un oraș virtual și trebuie să transporte pasageri între puncte diferite.

Cercetătorii monitorizează activitatea creierului pentru a înțelege modul în care sunt procesate și codificate informațiile în timpul navigării. Rezultatele indică faptul că aceleași mecanisme cerebrale utilizate pentru orientare în spațiu sunt implicate și în organizarea memoriei și a cunoștințelor.

Rolul strategiilor spațiale în organizarea informațiilor

Profesorul Christian Doeller, cercetător la Institutul Max Planck pentru Științe Cognitive și ale Creierului din Leipzig, explică că oamenii folosesc frecvent tehnici spațiale pentru a structura și memora informații. Aceasta poate include aranjarea materialului în spațiu pentru a reflecta relațiile dintre idei sau concepte.

O analogie ilustrativă este sistemul personal de organizare a cercetătorului Niklas Luhmann, care și-a structurat aproape 90.000 de notițe în schematizarea unei „cutii de fișe”. Aceasta reflectă, potrivit cercetătorilor, modul în care creierul uman procesează și stochează cunoștințe.

Doeller afirmă că sistemul cerebral de navigație se activează ori de câte ori oamenii utilizează spațiul pentru a organiza informații, fiind un mecanism fundamental pentru memorie și învățare.

Descoperirea celulelor „grid” și implicarea lor în procese cognitive

Un rezultat important al cercetărilor profesorului Doeller a fost identificarea, în 2010, a semnalelor cerebrale asociate cu celulele „grid”. Aceste celule neuronale, anterior observate doar la rozătoare, sunt implicate în orientarea spațială și reprezentarea poziției.

Studiul publicat în revista Nature a arătat că oamenii folosesc un mecanism similar, iar activitatea acestor celule poate fi detectată prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pe parcursul navigării în medii virtuale.

Cercetările actuale investighează dacă aceste celule joacă și un rol mai larg în procese precum luarea deciziilor, controlul acțiunilor sau acumularea de noi cunoștințe.

Premiul Leibniz pentru contribuții la neuroștiință

Pentru contribuțiile sale la înțelegerea mecanismelor cerebrale, Christian Doeller a fost distins cu Premiul Gottfried Wilhelm Leibniz, una dintre cele mai prestigioase distincții științifice din Germania.

Premiul are o valoare de 2,5 milioane de euro, bani care vor sprijini extinderea și aprofundarea proiectelor de cercetare. În același timp, Institutul Max Planck continuă și studiile clinice asupra bolii Alzheimer și efectele neurologice ale Long Covid.

Aceste cercetări vizează, în paralel, înțelegerea mecanismelor cerebrale și aplicarea lor în domenii medicale.