Un vas ceramic găsit la Capidava poartă inscripția „ПETPE”, considerată cea mai veche mențiune a cuvântului românesc „Petre” și o formă de scriere în limba română din antichitate. Descoperirea, realizată în anul 1967 de doi localnici din Topalu, Constanța, oferă o perspectivă asupra continuității limbii și culturii românești de peste o mie de ani.
Contextul arheologic al vasului și semnificația sa
Vasul a fost descoperit în cadrul unor cercetări în zona de frontieră a fostului castru roman de la Capidava. Este o replică a unor produse de lux ale epocii și datează probabil din secolul X, după retragerea garnizoanei romane. Structura vasului, decorul cu litere grecești și inscripția „ПETRE” indică influențe culturale și comerciale din perioada de după sfârșitul Imperiului Roman de Apus.
Potrivit specialiștilor, vasul aparține unei categorii de urcioare de tip amforoidal, tradiționale pentru epoca romană, însă adaptate local. Produsele de lux ale acelei epoci, utilizate de elita locală, indică o societate în contact cu civilizațiile mediteraneene, chiar dacă în unele perioade zona trecea prin perioade de instabilitate și schimbări de stăpânire.
„În baze tipologice, vasul ceramic se încadra urcioarelor amforoidale, de veche tradiție romană, aparținând însă, cu destulă probabilitate, secolului X. Garnizoana romană fusese retrasă de pe cetate la începutul veacului VII, când Imperiul romano-bizantin și-a abandonat provinciile balcanice în mâinile barbarilor; pe locul garnizoanei s-au așezat localnici pașnici, trăind în bordeie, sub autoritate bulgară. După prăbușirea Primului Țarat bulgar, zona reintră sub control bizantin în anul 971. Acest context influențează și producția vasului, care pare o replică locală a unor produse de lux ale epocii.”
Ce înseamnă inscripția „ПETRE” și relevanța pentru limba română
Inscripția cu litere grecești, „ПETRE”, conține numele „Petre”, un nume românesc vechi și frecvent în tradiția noastră. Specialiștii consideră că forma „Petre” nu poate fi derivată din grecește, ci reprezintă o formă specifică numelui „Petru”, utilizată în limba română ca vocativ.
Diagnosticarea inscripției a fost făcută de cercetători, printre care dr. Eugen Silviu Teodor, care afirmă că numele evocă figura Sfântului Petru, primul apostol și întemeietor al Bisericii din Roma. Explică totodată că forma „Petre” este inconfundabil românească, ceea ce susține teoria că limba română a păstrat această denumire în utilizarea cotidiană de-a lungul secolelor.
Notează că inscripția și cuvântul „Petre” rămân relevante pentru cercetarea lingvistică și istorică, fiind dovada unei continuități de peste o mie de ani a limbii române și a prezenței sale în zona Dobrogei.
Implicarea culturală și lingvistică a descoperirii
Descoperirea nu reprezintă doar un obiect arheologic, ci o punte către trecutul limbii și identității noastre culturale. Inscripția arată că limba română a evoluat în timp, menținând conexiuni cu tradițiile, religia și identitatea regională. În plus, cuvântul „Petre” a fost utilizat în limba română și în perioada medievală, ceea ce confirmă păstrarea numelui în spațiul nostru istoric.
Partea semantică și fonetică a inscripției susține ideea că formele vechi ale numelor românești au rezistat în uz și în conștiința culturală, chiar și după schimbări politice și sociale majore în zonă.
Contextul istoric și importanța descoperirii
Ulciorul de la Capidava evidențiază un moment în care societatea regională era în proces de reconstrucție culturală și economică, după retragerea romanilor și prima fază a influențelor bulgare, urmată de reconquiste bizantine. Proveniența vasului, ca replică locală a unor produse de lux, indică nivelul de dezvoltare și contactul cu civilizațiile din zona mediteraneeană.
Această descoperire completează imaginea istoriei culturale a Dobrogei în perioada secolului X, fiind un exemplu concret al păstrării tradițiilor și limbajului în piesele simple, dar semnificative.
În prezent, vasul și inscripția sa reprezintă o dovadă palpabilă a legăturii directe între trecut și prezent în cadrul identității și limbii române.
