Cel mai inteligent individ estimat vreodată pe Pământ a fost un american născut în 1898, William James Sidis. Se estimează că coeficientul său de inteligență variază între 250 și 300. Pentru comparație, un om cu intelect mediu are un IQ de 100, iar Albert Einstein a fost evaluat la aproximativ 160. Este important de menționat că nu există dovezi concrete, iar principalele estimări se bazează pe presupuneri și estimări complexe. Este acceptată opinia unui caz de autism.

Diferența dintre Sidis și un geniu obișnuit era la fel de semnificativă ca și diferența dintre un geniu și un om simplu. Însă această capacitate intelectuală nu i-a adus fericire, ci o existență marcată de singurătate, presiuni media și o retragere dureroasă în banalitate. Deși este tot o speculație, cazuri de acest gen sunt propice pentru ficțiune.

O anomalie genetică cauzată de influența părinților

William nu a fost doar o anomalie genetică, ci și rezultatul unei experiențe educaționale extremiste. Tatăl său, Boris Sidis, un psiholog remarcabil de la Harvard, credea că educația trebuie să înceapă încă din primele zile de viață. Metodele sale au avut consecințe negative, cu un impact psihic extrem.

La vârsta de 18 luni, William citea deja ziarul The New York Times. Până la vârsta de 8 ani, învățase singur opt limbi străine (latină, greacă, franceză, rusă, germană, ebraică, turcă și armeană) și, nemulțumit de acestea, inventase o limbă proprie numită „Vendergood”, care avea o gramatică complexă și logică. La 9 ani a fost admis la Harvard, dar universitatea i-a amânat intrarea până la 11 ani din cauza „imaturității emoționale”.

În 1910, la vârsta de 11 ani, a susținut o prezentare despre corpurile în patru dimensiuni în fața Clubului de Matematică de la Harvard. Profesorii au anticipat că va deveni cel mai de seamă matematician al secolului XX. Însă presiunea a avut efecte devastatoare. Presa îl urmărea constant, colegii îl ridiculizau, iar tatăl său îl folosea ca pe un simbol al realizărilor sale.

Cu notorietate deosebită, după absolvire, William a suferit o criză nervoasă. A declarat presei că dorește să ducă o viață ideală, iar singura cale de a realiza acest lucru este să trăiască în izolare totală, departe de matematică și de așteptările societății.

Viața sa de adult a fost o fugă constantă de propriul geniuz. S-a mutat din oraș în oraș, schimbându-și numele și acceptând doar slujbe simple, precum funcționar sau contabil începător, unde activitatea presupunea doar operații de adunare de bază. De fiecare dată când colegii descopereau adevărata sa identitate, demisiona fără întârziere și dispărea din vedere.

A refuzat să mai rezolve ecuații avansate, dedicându-și inteligența uriașă pasiunilor ezoterice. A scris tratate sub pseudonim despre istoria amerindienilor și a devenit un colecționar pasionat de bilete de tramvai, realizând chiar o lucrare de 300 de pagini despre clasificarea acestora, considerată cea mai plictisitoare carte scrisă vreodată.

William James Sidis a decedat în 1944, la vârsta de 46 de ani, în urma unei hemoragii cerebrale, singur într-o cameră închiriată din Boston. Cel care ar fi putut descifra misterele universului a ales să-și pună capăt zilelor, ocupându-se de calcule simple, pentru a avea liniște.