Cartoful fierbinte al legii salarizării ajunge în Parlament, spune Ilie Bolojan

Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat marți la TVR 1 că legea salarizării unitare reprezintă un obiectiv esențial din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a precizat că proiectul trebuie discutat într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, alături de alte patru acte normative. Bolojan a subliniat că această lege ar fi trebuit adoptată în ultimii patru ani, dar decizia a fost amânată.

Contextul bugetar și angajamentele internaționale

Premierul interimar a explicat că noua lege trebuie analizată în contextul situației bugetare a țării. El a evidențiat că România a avut ani în care s-a extins mai mult decât și-a permis, ajungând la deficite mari. Potrivit lui Bolojan, datoriile mari și dobânzile uriașe impun o controlare strictă a deficitului pentru a permite finanțarea infrastructurii, spitalelor și școlilor.

Costurile sociale ale depășirii limitelor bugetare

El a afirmat că cheltuielile de personal sunt o componentă semnificativă a bugetului public și trebuie menținute în limitele stabilite de partenerii europeni. Întârzierea adoptării legii salarizării unitare a fost caracterizată drept o decizie influențată de teama de sancțiuni sau de impact politic.

Două opțiuni pentru gestionarea salariilor

Bolojan a precizat că Guvernul are două scenarii pentru gestionarea salariilor din sectorul public. Primul este indexarea salariilor cu rata inflației, un proces anual, fără impact asupra sumelor totale.

PUBLICITATE

El a explicat că dacă această opțiune se adoptă, România va pierde aproape un miliard de euro din suma disponibilă pentru jaloanele PNRR. A doua variantă presupune adoptarea legii salarizării unitare, care ar permite accesarea fundurilor europene. Aceasta ar modifica modul de creștere a salariilor, reducând proporționalitatea directă cu inflația.

Impactul asupra salariilor și echilibru între categorii

Premierul interimar a spus că noul sistem urmărește reducerea dezechilibrelor între diferite categorii de bugetari. Salariile mai mari, rezultatul unor cauze istorice, nu vor mai crește, în așteptarea ca salariile mai mici să fie ajustate. Pentru aceste categorii, creșterile vor fi între 15% și 20%, ca o corecție graduală.

Bolojan a menționat că aceste ajustări nu vor putea fi realizate într-un singur an. El a adăugat că adopția legii salarizării unice reprezintă soluția cea mai potrivită pentru România, chiar dacă va genera nemulțumiri.

Perspectiva pe termen lung și veniturile angajaților

Premierul a afirmat că, potrivit datelor de la Ministerul Muncii, noua lege nu ar duce la diminuarea veniturilor angajaților. El a spus că aceste informații indică o stabilitate a salariilor, însă o reorganizare a sectorului public este necesară pe termen lung.

În final, Bolojan a evidențiat că preferă ca doi angajați plătiți corect să lucreze eficient, în timp ce un al treilea să se îndrepte spre economia privată.