cand-poate-trece-romania-la-euro?-exemplele-croatiei-si-bulgariei
0 12 minute 5 luni

Bulgaria a devenit oficial, începând cu 1 ianuarie 2026, cel de-al 21-lea stat care a adoptat moneda euro. Cu toate acestea, țara vecină a fost devansată, în ianuarie 2023, de Croația, țară din fostul Yugoslavia cu o economie dependentă de turism, pentru care trecerea la euro reprezintă un pas important și realizabil. Dar ce se întâmplă cu România? În ce orizont de timp ne-am putea aștepta ca și țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență pentru adoptarea monedei euro?

România a ratat o oportunitate majoră în 2015, care ar fi putut scuti economia noastră de măsurile de austeritate actuale, afirmă specialiștii. Potrivit experților în economie, decidenții nu au avut posibilitatea obiectivă – având în vedere indicatorii crizei economice – și nici interesul de a accelera procesul de aderare la euro, o inițiativă din care economia României doar avea de câștigat. Locuitorii ar fi beneficiat de credite cu costuri mult mai reduse, comparabile cu cele din Bulgaria. Mai mult, putem anticipa că, după modelul maghiar, Bulgaria ar putea atrage și ea investitori strategici, șantajată de pierderea potențialilor parteneri din sectorul investițiilor.

Cel mai optimist scenariu pentru România este 2028 ca an de trecere la moneda euro.

Impactul euro asupra Bulgariei și efectele inflaționiste

După cum a relatat publicația Gândul, trecerea la euro a fost însoțită de multiple provocări pentru Bulgaria. Deși anunțul adoptării monedei euro a fost făcut cu timp înainte, intrarea în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2026, a surprins comercianții nepregătiți și cetățenii obișnuiți ai țării.

Clienților le-a fost permisă plata în euro în două moduri: fie au fost obligați să plătească în leva, fie au primit restul în moneda tradițională bulgară. De asemenea, consumatorii s-au plâns de creșterea prețurilor la raft, exemplul fiind o pâine care, odinioară costând 1 leva, a ajuns până la 3 leva, iar acum se vinde cu echivalentul a 1,5 euro.

Sursa foto: Profimedia

Evoluția economică a Croației după adoptarea euro în trei ani

Pe data de 1 ianuarie 2023, Croația a trecut oficial la moneda euro. În același an, țara a debutat și în spațiul Schengen, la un deceniu după aderarea la Uniunea Europeană.

Catedrala din Zagreb / foto: Envato

Moneda croată kuna, introdusă după obținerea independenței în anii ’90, a fost înlocuită de moneda europeană de încredere. Inițial sceptici, croații au constat rapid beneficiile implementării euro, mai ales în domeniul turismului, sectorul cu contribuție semnificativă la PIB-ul național.

Ca și în Bulgaria, în perioada inițială a adoptării euro, prețurile la raft au crescut, însă avantajele pe termen lung sunt evidente.

Adrian Negrescu: Trecerea la euro va stimula bunăstarea economică. Bulgarii vor avea credite de trei ori mai ieftine decât românii

Analistul economic Adrian Negrescu, intervievat de publicație, susține aderarea Bulgariei la euro, considerând acest pas o oportunitate significantă pentru dezvoltarea economică a țării.

  • Deși intrarea în zona euro reprezintă un beneficiu major pentru România, în prezent, țara noastră nu îndeplinește criteriile de convergență, mai ales din cauza inflației ridicate și a crizei economice persistente, care va continua și în 2026. În cel mai optimist scenariu, aderarea ar putea avea loc în 2028.
  • De asemenea, politicienii nu par să prioritizeze acest obiectiv, fiind mai interesați de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Economistul subliniază că majorarea prețurilor din Bulgaria este un efect temporar, probabil trecător, însă pe termen mediu și lung, economia bulgară se va bucura de beneficii evidente, cum ar fi scăderea costurilor de împrumut, stabilitatea economică și atragerea investițiilor majore din partea corporațiilor internaționale.

Trecerea la euro va aduce, pe termen mediu și lung, creștere economică, acces la locuri de muncă mai bine plătite, și o atragere mai eficientă a investițiilor. În plus, stabilitatea fiscală, monitorizată de Banca Centrală Europeană, va elimina surprizele fiscale negative ce apar în România. Euro va crea predictibilitate și va stimula investițiile, diminuând riscurile fiscale moderne.

România privește cu invidie spre Bulgaria, deși impactul inițial al aderării bulgare a generat o creștere temporară a prețurilor. Aceasta se va diminua odată cu obișnuirea consumatorilor, comercianții fiind nevoiți să ajusteze prețurile pentru a evita stocurile nevândute, având în vedere puterea de cumpărare scăzută a bulgarilor.

Bulgaria ne va putea afecta potențialii investitori, după exemplul Ungariei. În 2028, avem speranța pentru euro

Economistul remarcă faptul că vecinii din sud vor beneficia de credite mult mai ieftine, ca rezultat direct al trecerii la euro, comparativ cu România, unde ratele dobânzilor vor rămâne ridicate. În plus, fiscalitatea redusă și stabilitatea euro vor face ca bulgarii să atragă mai ușor investiții greenfield, generând locuri de muncă și creștere economică. România, în schimb, a pierdut în ultimii ani investiții străine în valoare de miliarde de euro, în special către Ungaria.

Dincolo de aceste efecte, perspectivele pentru Bulgaria rămân pozitive: costurile de împrumut vor scădea, euro va crea un mediu financiar predictibil, iar investițiile vor înflori. Pentru România, însă, sfârșitul acestor oportunități pare departe, fiind afectată de inflație extrem de ridicată și de taxe și impozite împovărătoare. În cel mai bun caz, aderarea ar putea fi reluată în 2028, după eforturi susținute.

Este o realitate dură: România trebuia să devină euro înainte, având în vedere îndeplinirea criteriilor în 2015. În schimb, a rămas în afara uniunii monetare, iar consecințele sunt vizibile în stagnare și dificultăți economice. Influența factorilor macroeconomici a făcut ca țara noastră să piardă oportunități importante, iar bulgarii, odată cu adoptarea euro, vor beneficia de stabilitate, credite mai ieftine și investiții mai consistente.

„Șanse mici pentru aderarea României la zona euro”

  • Sunt șanse reduse ca România să devină membru al zonei euro în următorii ani. În ultimii ani, s-au făcut pași mici în procesul de convergență cu criteriile de la Maastricht. Cel mai realist scenariu de aderare este între 2028 și 2029, dacă planul oficial al guvernanților va avea ca obiectiv prioritar integrarea euro.
  • Țara noastră se confruntă cu o datorie publică uriașă. În fiecare săptămână se ia un împrumut de peste un miliard de euro, iar 2026 va fi un an crucial din punct de vedere economic. La nivel de investiții, diferențele cu Bulgaria se vor accentua, iar ținta de aderare va fi amânată.

Cristian Păun: România putea evita criza actuală prin aderarea la euro în trecut

Profesorul Cristian Păun apreciază faptul că Bulgaria a intrat în zona euro și afirmă că România ar fi trebuit să urmeze același pas cu câțiva ani în urmă, când îndeplinea toate criteriile de convergență. Expertul amintește că și România a avut în 2015 condițiile ideale pentru aderare, iar această oportunitate a fost ratată din cauza unor ajustări fiscale majore și a crizei financiare din 2010-2011.

Anul 2015 reprezenta momentul optim pentru aderare, având în vedere îndeplinirea tuturor celor patru criterii de convergență.

Bulgaria devine membră a Zonei Euro, finalizând un proces de integrare început în anii ’90, după o inflație de patru cifre care a zdruncinat economia națională.

Noi rămânem departe, privim de pe margine și comentăm neștiutori, în timp ce economia noastră suferă din cauza unor politici fiscale deficitare.

În 2014-2015, românii ar fi putut să adere la euro, fiind în condițiile ideale pentru această migrare, dar am pierdut această ocazie decisivă.

ROEXIT parțial din cauza ratării unei oportunități majore

Cristian Păun consideră că pierderea oportunității din 2015 a dus la un proces de ezitare și amânare, echivalent cu un ROEXIT parțial. România a rămas aproape de marginea Uniunii Europene, cu o monedă flexionată de deciziile politice și cu o inflație în creștere.

  • Întârzierea aderării a dus la amânări repetate: 2014, 2015, 2019, 2024 și probabil 2029, toate reevaluate din cauza incapacității politice de a realiza reforme și convergență reală.
  • Criticii actuali și din trecut susțin că trecerea la euro ar fi eliminat fluctuațiile de schimb și ar fi întărit disciplina fiscală și investițiile, dar aceste idei sunt adesea contestate, fiind interpretate ca beneficii esențiale ale integrației monetare.

„Dacă treceam la euro atunci, am fi evitat această perioadă dificilă de acum, cu inflație și dificultăți economice”

  • Adoptarea euro în momentele potrivite ar fi prevenit sărăcirea sistematică cauzată de inflație, dacă evoluțiile macroeconomice ar fi fost gestionate corect.

  • România se află în pericol de izolare economică, politică și financiară, prevalând tendința de isolate și suveraniste, evitând aderarea la euro și compromițând viitorul economic.
  • Felicitări Bulgariei pentru pasul înainte, ceea ce aduce stabilitate și beneficii reale pentru populație. În timp ce Bulgaria adoptă euro, România riscă să rămână în urmă, iar datoria publică va trece peste pragul de 60% din PIB în următorul an.

PS: În 2025, depozitele în euro în România au crescut semnificativ, în timp ce cele în lei au evoluat modest. În ciuda acestui fapt, oficialii bancari continuă să promoveze politici care să mențină stabilitatea și controlul inflației.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

  • Impactul aderării Bulgariei la euro asupra economiei românești. Analiza economistului Cristian Socol.
  • De la Ungaria la Bulgaria, schimbări economice și perspective pentru România în contextul adopției euro în vecini.
  • Croația reintroduce serviciul militar obligatoriu. Motivele deciziei și implicațiile pentru securitatea națională.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *